Gând în vânt

Dragă…,

Ce faci, ce mai faci, ce-ţi mai fac visele, dorinţele, ce ai mai făcut tu dincolo de ele? La câte ai renunţat, pe câte le-ai lăsat pe un mâine oarecare, în dreptul cui ai pus semnul întrebării şi în dreptul cui pe cel al îndoielii?
A fost vânt puternic. Sau nervos. Sau supărat. Sau pur şi simplu, a fost vânt. Motiv pentru specialişti să-l încadreze-n coduri şi să-i atribuie termeni pretenţioşi. Şi motiv pentru alţii să anunţe precipitat că a făcut ravagii. Ne place să fie grav ce nu se atinge de noi. Faptul divers ne încurcă.
A smuls o parte dintr-o izolaţie de bloc, a aplecat un brad peste un acoperiş, a mai desprins o parte de acoperiş. Cam ce face vântul, când prinde putere, cu lucruri făcute de noi când prindem gustul lui „las’, că merge şi-aşa” şi defilăm cu el peste tot. Sigur, nu-i o bucurie, Doamne fereşte! Dar poate că nu ne-ar strica puţină moderaţie. În simţire şi-n cuvânt. Poate că e mai bine că nu ştim sau să nu ştim ce înseamnă cu adevărat să facă vântul ravagii. Sau orice altceva.

Da, vântul a fost nervos întreaga zi. Am vrut să-mi adun gândurile, câteva vise, câteva întrebări fără răspuns şi răspunsuri orfane de-ntrebări, să le desprind de mine, să le las libere, să le las pe seama lui. Să le văd zburând, să le văd împrăştiate-n direcţii diferite, să le văd plutind în nehotărâre, să văd zbor, să mă văd de jos. Căci, fiind toate ale mele, aş fi fost şi eu pe acolo, prin ele, printre ele. Dar şi frunzele toate care-au fost luate de vânt şi duse departe, oricât de sus ar fi ajuns, tot au fost aduse, la un moment dat, din nou pe pământ.
Şi de asta m-am temut. De momentul revenirii. L-aş fi văzut ca pe o prăbuşire. Şi ar fi trebuit să mă opresc, să mă văd de sus în jos, de data asta, să mă adun, să mă compun şi recompun, să mă reconstruiesc. Şi dacă n-aş mai fi ştiut unde e locul fiecărui vis, fiecărui gând? Să întorc privirea, aşa cum facem uneori, deşi nu, normal că nu o recunoaştem, când vedem o nedreptate? N-aş fi putut. Ce-ar fi rămas din mine dacă m-aş fi lăsat fără de ele?
Aş fi vrut doar să mă joc, să le văd zburând. Dar a fost totuşi prea supărat vântul. Şi ele-s firave, nu le-am ştiut face rezistente. Sau măcar nepăsătoare.
Şi da, ar fi făcut ravagii printre ele…

Cu drag,
tot eu.

foto

Acest articol a fost publicat în Scrisori și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

51 de răspunsuri la Gând în vânt

  1. Florina zice:

    Așa e: nu strică nici moderația, nici tăcerea. Acestea fiind spuse mă duc… să-l aștept pe Moșul, unde altundeva? 🙂 Te pup, Potecuță!

    Apreciază

  2. Mona zice:

    Sunt alături de tine! Oricând ai nevoie și mereu ❤🤗

    Apreciază

  3. Issabela zice:

    Mi-ai adus aminte de Dorothy, asa o chema…? Pe fetița din Vrăjitorul din Oz, pe ea a luat-o pe sus, dar s-a terminat cu bine. Să ți se termine și ție la fel, Potecuță, toate intemperiile 🌷🙂

    Apreciază

  4. Diana zice:

    Bine zis: sa nu aflam (pe propria piele) ce inseamna sa faca vantul ravagii – macar fizic sa nu aflam, pentru ca sufleteste… cred ca cei mai multi am trecut prin furtuni, daca nu prin uragane (poate ca ne-o fi zburat o tigla de pe casa, dar ne-a ramas acoperisul, ne-o fi smuls o pana, dar ne-au ramas aripile). 😊

    Aici a fost un vant ciudat… Nu prea suparat (sau doar pufneste, pana izbucneste), dar a fost o rafala, la un moment dat, excesiv de calda! Celelalte au fost racoroase spre reci.
    In rest, toate bune aici! Bine sa fie la toti!
    Seara buna, Potecuta!

    Apreciază

    • Of, Diana, ce frumos ai spus… la furtunile sufleteşti nu intrăm, e prea firav pământul acolo, ne-ar fugi de sub picioare.
      Să fie bine! Îţi mulţumesc tare mult! Mi-a rămas în suflet acel „ne-a smuls o pană, dar ne-au rămas aripile”.
      Să ai o zi frumoasă, cu adieri de gând bun!

      Apreciază

  5. Iosif zice:

    Draga…
    “Vântul suflă încotro vrea şi-i auzi vuietul, dar nu ştii de unde vine, nici încotro merge. Tot aşa este cu oricine este născut din Duhul.”
    Când ti-ai întiparit în minte si în inima Cuvântul,
    si-L ai în Suflet ancorat cu lanturi de iubire absoluta,
    În orice anotimp si-n orice vreme, niciodata vântul,
    nu îti va afecta credinta si speranta fapturii nou-nascuta.
    O seara si un Weekend magic, minunat si binecuvântat, doar cu adieri de briza si gând, vis si vânt de iubire placut si cald, draga Potecuta !

    Apreciază

  6. Ileana zice:

    Cred că ne face bine să nu știm multe lucruri, noroc cu vântul !
    Alături sunt de tine cu sufletul !
    O seară liniștită draga mea 🤗❤️🌹🌹🌹

    Apreciază

  7. Ecoarta zice:

    Doar o singură dată am avut de-a face cu un vânt năstruşnic! De fapt, aripile unui uragan care erau la o „mică” distanţă de noi, doar 450 km, m-au secerat de pe picioare, noroc că cineva era lângă mine şi m-a ancorat!
    În altă ordine de idei, ne place să umflăm balonul ştirilor de tip „fake”, că altfel nu se poate! Cum ar suna o ştire de felul acesta:
    „Azi a adiat vântul, răcorind feţele trecătorilor grăbiţi!” Neeeh!

    Apreciază

    • Ecoarta zice:

      Vaaaai!….”m-au secerat…😂😂😂😂!

      Apreciat de 1 persoană

    • Asta îi spuneam Aurei, că asta am avut în minte când am scris. Sigur, şi un geam de la balcon spart de vânt e o neplăcere. Înţeleg că oamenii ăia care au dat bani mulţi pentru a-şi izola blocul au rămas acum „dezveliţi” (deşi, dacă a picat ca o foaie de hârtie izolaţia aia, mă cam îndoiesc că putea izola) dar dacă asta înseamnă că a făcut ravagii… ce spui tu cum se numeşte?
      Aşa e, n-ar fi fost cool să spui doar atât. Şi facebookul i-a făcut pe toţi specialişti în orice. Nu mai e demult presa de vină pentru toate relele, cum era cândva, s-au mutat informaţiile pe fb.
      Zi bună, draga mea!

      Apreciază

      • Ecoarta zice:

        Draga mea, noi suntem români! Nu le ştim noi pe toate!? Vai de mine, da’ cine-i mai ocoş ca românu’!?
        Şi mi-am adus aminte de ceva hazliu! Prin anul 1998 eram consilier municipal într-un mândru oraş transilvan! Şi-a venit o vreeeemee mare, cu o ploaie torenţială plus un vânt puternic! După câteva ore…
        Eram în biroul primarului când un cetățean extrem de furios a dat buzna în birou să reclame că plopul din dotare s-a rupt şi a căzut peste coteț…Primarul s-a blocat! De obicei şi mie îmi piere piuitul, dar atunci, nu:
        „- Dom’ primar, am acasă şi topor şi fierăstrău, hai să-l ajutăm pe bietul om…”
        …a ieşit ca din puşcă…

        Apreciază

        • E de râs, e şi de plâns. Nu voi uita niciodată imaginile de acum câţiva ani când o ploaie hotărâtă a inundat mai multe localităţi. N-a fost chiar o glumă, plutea totul, unele case de nerecuperat, apa până la brâu pe străzi. Şi unii localnici stăteau la birt şi se uitau cum peste drum pompierii şi voluntarii le scoteau apa din case.

          Apreciat de 1 persoană

  8. ina02s zice:

    Potecuță, iar ne întoarcem în noi. Puțin zburătăciți de vânt cu „gândurile, câteva vise, câteva întrebări fără răspuns şi răspunsuri orfane de-ntrebări”, cum frumos ai spus. Trecem prin toate împreună.
    Ducă vantu’ grijile și necazu!
    😘💙

    Apreciat de 2 persoane

  9. Eu mă bucur că te pot vedea de jos, îți citesc unele gânduri (toate frumoase) și mi le închipui pe cele neexprimate (la fel de minunate). Apoi încerc să le dau un chip de fetiță drăguță, la fel ca rândurile pe care le așterne. Pentru mine ești mereu o zburătoare. 🙂

    Apreciază

  10. Aura B. Lupu zice:

    De multe ori zic că am venit în țara vânturilor. Cu 110, 130 km pe oră a bătut de multe ori, așa ne-am trezit cu parbrizul spart acum doi ani, când a smuls o bucată de pe un acoperiș și-a pus-o fix pe mașina noastră. Nopți nedormite din cauza urletului lui lugubru, aproape luat de pe picioare când cântăream 46 de kile… Ravagii face, în gândurile mele, mai ales.

    Apreciază

    • În gânduri, da. Acolo poate lăsa urme adânci.
      Ştiu, Aura. Tocmai de aia am spus. Am subliniat că nu e o bucurie să cadă toată izolaţia de pe un bloc. Făcută de mântuială, a căzut pur şi simplu cum ai lua un poster de pe perete, de sus până jos, ca o foaie de hârtie. Dar dacă asta înseamnă că a făcut ravagii, mă întreb ce face o tornadă? Mă mai uit pe la documentare cu case luate pur şi simplu pe sus. La termeni mă refer.
      Aici a avut între 50-75km/h. Nu e adiere, sigur. Dar nu e nici sfârşitul lumii, să fim rezonabili.
      Te pup!

      Apreciat de 1 persoană

  11. vant puternic, coafura rezista! ( cum era reclama aia?!😊) locuiesc aproape de port, langa Albert Dock Liverpool, vantul te ia pe sus si ploua si atunci cand nu ploua. iti trimit ganduri de bine, Potecuta, pe aripi de vant linistit. ♥️

    Apreciază

  12. Floare de mai zice:

    Închidem bine uşa sufletului,să nu între vântul aducător de furtuni…Visele au dreptul să zboare,le trimitem,albi fluturi în Univers,poate Cineva le prinde şi are grijă să ni le împlinească….Vânt cu veşti bune,bucurii şi multe daruri în ghetuțe diseară,Draga mea !❤❤.

    Apreciază

  13. tink3rbe11 zice:

    Vântul ăsta supărat…a ajuns la mine,cu soare,firește.
    Nici nu pot să mă adun foarte mult ,răscolește parcă ar căuta ceva anume…

    Apreciază

  14. Ella zice:

    Nu stiu daca tu stii melodia lui Sergiu Cioiu „Vântule, vânt nebun” sau mai bine zis Cântecul vântului (1967)
    Si mie uneori îmi ravaseste vantul tare rau gandurile … ca si acum! „Vantul tau” mi-a ravasit amintirile!
    Ai scris tare fain, draga mea!
    Weekend placut!

    Apreciază

  15. anasylvi zice:

    E drept ca se zice ca cine seamana vant, culege furtuna. M-am enervat si eu alaltaieri pe un oarecare ins care spunea niste aberatii despre tanara generatie (de fapt se lua de copii si adolescenti, ceea ce eu inghit cu greu), m-am straduit din rasputeri sa nu replic si sa nu postez nici vreun articol in care sa revars toata furtuna pe capul lui. Ma opresc aici, ca ma ambalez si nu vreau sa poluez acest spatiu superb. Weekend placut! ❤

    Apreciază

    • Merită? Nu ştiu, mă gândesc. Eu am ajuns la concluzia că ochelarii de cal purtaţi de unii ne ajută pe noi să nu le mai vedem veninul din privire. De ce i-am opri să le explicăm că sunt într-o gravă eroare? Nu facem decât să ne pierdem timpul şi ne obligăm să-i privim în ochi.
      Sper că eşti ok acum, nu mai lăsa să te rănească nimicurile oamenilor mici. Zic eu care am plâns la un comentariu de mizerie. Dar la sfaturi sunt bună rău! 😉 😀

      Apreciat de 1 persoană

  16. Alex zice:

    Ce frumos ne-ai povestit despre vântul jucăuș și cam nebunatic, de pe la voi. Pe aici a fost liniște și pace. Nici măcar frunzele nu și-au luat toat zborul din copaci. Atâta doar că vântul a adus niște nori negri, întunecați, iar cerul este așa de tare acoperit, încât e foarte întunecat afară… Și așa ce mai așteptam puțin soare zâmbitor….
    Mi-a plăcut tare mult cum ai scris: „câteva întrebări fără răspuns şi răspunsuri orfane de-ntrebări”… Da, mai avem și de-astea și le alungăm cu mâna. Gândul la această perioadă de minunate Sărbători, e mult mai puternic! 😀
    Numai bine și o zi minunată!

    Apreciază

    • Culmea, şi ieri a fost la fel de supărat vântul şi azi e la fel. Se pare că îi place pe la noi, nu se dă… dus de vânt. A mai smuls un acoperiş, să nu se plictisească. Nu ştiu de ce a rămas captiv pe la noi, dar acum gata, e cazul să mai meargă şi pe dealuri, pe unde e pustiu, să zboare frunze şi hârtii, să ne lase blocurile intacte. 🙂
      Da, perspectiva Sărbătorilor ne ajută să lăsăm deoparte cotidianul, ne agăţăm iar de speranţă şi de bucuria sărbătorii!
      Mulţumesc, Alex! O zi frumoasă îţi doresc!

      Apreciază

  17. Mulțumesc enorm ca ți-ai luat din timpul prețios sa intrebi “ce mai fac?”… mulțumesc, e tare bine acum, a venit Moșul aseară sub brăduț, nu in ghetuțe căci nu erau gata… tu ce mai faci? Mai crezi in tradiții sper:)

    Apreciază

    • Îţi mulţumesc mult, Gia! Mulţumesc şi pentru că ţi-ai făcut timp să îmi răspunzi.
      Mă bucur mult că te-a vizitat Moşul. La mine a lăsat în ghete, bradul nu e scos, nu l-a găsit, e încă depozitat în cutii. Dar a găsit ghetele 🙂
      Cred şi voi continua să cred. Poate că nu le respect întocmai, dar cred în ele.
      Să ai o zi frumoasă!

      Apreciat de 1 persoană

  18. Mai bine că ai ţinut visele aproape, asta înseamnă că le ai, sunt acolo. La câte zile de vânt au fost, toate visele erau franjuri acum.

    Apreciază

  19. Camelia zice:

    Ce fac?…acum bine!
    Ce-mi fac visele?…..sunt intr-un colt puse deoparte!
    A batut vantul?…..si la mine si m-a izbit serios chiar daca am fost la interior. Dar a trecut acum astept soarele.🥰🥰

    Apreciază

  20. Ana May zice:

    Drăguță, mulțumesc de-ntrebări !
    La fel, la fel…încerc să mă țin tare, să nu mă ia vântul și să-mi spulbere visele!
    Te îmbrățișez… împotriva vântului, îi venim noi de hac!😚😀

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s