Dor necuprins

Mi-a fost şi azi la fel de dor de tine,
Cum mi-a mai fost şi-n alte anotimpuri,
Atât de dor, că-n toamna care vine,
Nu l-ar putea cuprinde ploi, nici vânturi

Am întrebat şi trecători pe stradă
Dacă-au primit vreo veste despre tine,
Dar trecătorii au plecat în grabă,
Niciunul n-a privit măcar spre mine

Am înţeles că-n oameni se petrece
Cumplit război cu-n timp aflat în zbor
Şi-n ziua care ca o clipă trece,
N-au loc şi de povara altui dor

M-am dus apoi lângă salcâmul care
În primăveri, mi-a legănat iubirea,
L-am întrebat pe el dacă vreo floare
S-a dus să îţi întâmpine venirea

O creangă a făcut o plecăciune,
Mi s-a părut atunci că a-nflorit,
Dar de atâta patos cât e-n lume,
Salcâmul meu la tâmple a-ncărunţit

Am vrut să-ntreb un cer, un nor, un soare
Şi m-am uitat atunci puţin şi-n sus,
Dar singurul răspuns la întrebare
A fost un trist şi nefiresc apus

Mi-a fost şi azi la fel de dor de tine,
Cum mi-a tot fost de-un timp, de-un veac, de-o viaţă
Şi toamna asta pentru mine vine,
Să-mi spele deznădejdea de pe faţă.

Foto