Tăceri crescând prin secole

Sursă foto
Tăceri găzduite de Zina

Acest articol a fost publicat în Miercurea fără cuvinte. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

42 de răspunsuri la Tăceri crescând prin secole

  1. ina02s zice:

    Intersanta gradarea in timp a aceluiasi loc. Constante raman doar piatra si focul. Iar esti uimitoare, Potecuto! Pupiciii si o Miercuri buna! 🙂

    Apreciază

  2. wow, nu imi vine sa cred prin ce transformari a trecut… si mereu a fost frumos

    Apreciază

  3. Ella zice:

    Foarte deosebite bucatariile vechi! Si atat de simple!
    Trebuia sa framanti totul cu mana … asta da munca!
    O zi placuta draga mea!
    Pupicios! 😘😘😘

    Apreciază

    • Cred că frământatul era cea mai mică problemă dintre toate câte erau pe atunci. Dar da, acum ni s-ar părea corvoadă, cum uneori mi se pare şi să pun rufele-n maşină 😀
      Te pup, Ella! Zi frumoasă îţi doresc şi eu!

      Apreciază

  4. Issabela zice:

    Ce-mi place prima… nici nu pot să o compar cu ultima. In prima, văd intimitatea prin cotloane. In ultima… zici că-s linii trasate cu rigla pe pereți.

    Apreciază

  5. Cristina zice:

    Penultima e cea mai apropiata de gustul meu, Potecuță, deși și cea de dinaintea celei dinainte 😀 mi-a plăcut la fel de mult, poate pentru că îmi amintește de bucătăria bunicilor mei. Happy WW! 😘

    Apreciat de 1 persoană

  6. Iosif zice:

    Mi-as permiete într-o fraza scurta si simpla, (sper sa nu supar pe nimeni) sa spun ce simt, privind imaginile postate.
    Omul în inconstienta-i crasa, investeste viata întreaga în propriile-i închisori, autoizolându-se fizic, social, relational, sentimental, de rude, semeni si prieteni, în obscuritatea zidurilor vilelor si palatelor care în final sunt abandonate timpului nemilos devenind paraseli ruinate, asemeni sufletelor celor care investesc în ele ! 🙂
    Zile senine, linistite, însorite, parfumate, colorate si luminate cu pace, iubire si bunatate, draga Potecuta !

    Apreciază

  7. anasylvi zice:

    Ce idee faina! Imi place mult cea din sec al XVIII-lea, cu dovleci si ceaun mare si frumos! ❤

    Apreciat de 1 persoană

  8. Aura B. Lupu zice:

    Primele îmi plac mult, ultimele două… nu prea. Sunt învechită, antică și de demult, clar! 😄 Foarte interesantă incursiune, mulțumesc Potecuță!

    Apreciază

  9. Zina zice:

    Votez din toată inima cu secolul al XIX-lea. Uită-te ce scaune comode, cu sprijinitori pentru brațe și spătar tapisat. Ce ambianță caldă, ce mobilă făcută pentru delectarea ochiului, chiar dacă este de bucătărie.
    Și uită-te și la secolele XX și XXI… Saloane de spital? Celule de închisoare occidentală? Fără confort, fără intimitate, fără grație. Decădem, crezând că evoluăm.

    Happy WW, dragă Potecuță!

    Apreciază

    • Pot glumi, nu?
      Bucătăria a devenit o cameră în care designul primează. E camera cu care te lauzi în faţa musafirilor şi-n care cel mult bei o cafea. La ce mai trebuie comoditate şi căldură? 🙄 😀
      O zi bună, Zina! Îţi mulţumesc!

      Apreciat de 1 persoană

  10. Ana May zice:

    Penultima e preferata mea!
    Un loc de „joacă” perfect!
    Mulțumesc, zi și zile frumoase!🤗🥰

    Apreciat de 1 persoană

  11. Gigi Tepus zice:

    WOW! O mica pagina de istorie!

    Apreciază

  12. Suzana zice:

    Evolutia acestei incaperi esentiala intr-o gospodarie mi se pare deosebita. Este adevarat ca sunt atatea obiecte electrice care teoretic ‘ne ajuta’ sa fim mai rapizi. Dar mie cafeaua tot la ibric imi place si din cand in cand sa-i fac cate o poza spumei! 🙂 Evolutia tehnica o consider utila pana la un punct. Revenirea cumva la stilul retro nu e intamplatoare. Si mi-am ales imaginea a treia!
    Happy WW, draga Potecuta! Multumesc pentru prezentare! 🙂

    Apreciat de 1 persoană

    • Din când în când, da. Cât să mai gust din trecut, aş vrea şi eu. Dar zău, după ce m-am obişnuit aşa, comod, mi-ar fi aproape imposibil altfel.
      Îţi mulţumesc, Suzana! O zi frumoasă îţi doresc!

      Apreciază

  13. Irina zice:

    O călătorie în timp inedită! Îmi plac mult primele bucătării, dar mai mult ficțional, ca atmosferă de carte sau de film. Nu m-aș vedea bucătărind fără ”cuceririle” tehnicii. 🙂

    Apreciază

  14. Îmi place 1960, e luminoasă,e generos spațiul, poți face kilometraj fără să mergi la sală! 2020 nu diferă prea mult, doar că e mai restrâns…

    Apreciază

  15. Floare de mai zice:

    E normală modernitatea ultimei poze în ziua de azi,dar mie simplitatea primeia îmi place mai mult,sincer.Și ție îți mulțumesc pentru toate imaginile minunate din fiecare rubrică de”fără cuvinte”. Uneori chiar nu e nevoie de vorbe.

    Apreciază

  16. Tăcerile tale transmit multe stări, fără cuvinte, mai ales când cuprind secole de ”evoluție”. Mi-ar plăcea să experimentez traiul în fiecare perioadă dată de imagini, după care să-mi exprim preferința. Dar încă nu găsesc mașina cu care să călătoresc în timp. 🙂

    Apreciază

  17. daurel zice:

    Foarte interesant studiu! Pe unde am umblat n-am văzut chiuveta in mijloc, dar mi se pare o idee bună.
    Felicitări!

    P.s.După ce ne-am mutat de 6 ori in 40 de ani, masa albă ” model 1920” am aruncat-o in 2019.

    Apreciază

  18. Florina zice:

    Da, tot la secole în urmă mi-e gândul și mie zilele astea… Foarte interesante pozele tale, ca de obicei 🙂

    Apreciază

  19. Alex zice:

    Ce frumoasă și interesantă icursiune în timp! O evoluție clară a lumii, a modului de viață, a confortului. Aș fi curios să văd cum arată casa și pe afară. Ce vechime impresionantă. Cei de demult făceau case, nu glumă!
    Dintre toate etapele, cea mai frumoasă mi se pare din secolul al XIX-lea. Căldură, frumusețe, confort. Cele recente… vorba ta: doar cât să bei o cafea și, zic eu, pizza tocmai adusă de curier! 😀
    Numai bine îți doresc cu drag! 🙂

    Apreciază

    • Cea din secolul XIX îmi place şi mie mult. Păi cam aşa e, Alex. Că sunt multe bucătării „perfecte”, ca de expoziţie, în care nu se prea intră. Nu spun că e rău, dar mie la o casă tocmai căldura aia de „acasă” îmi place mult. În general nu mă simt deloc atrasă de casele care arată ca un muzeu sau ca o instituţie. Nu-mi place răceala marmurei, albul ăla strălucitor, nu mă simt deloc în largul meu în ele.
      Mă bucur că îţi plac! Numai bine îţi doresc şi eu, îţi mulţumesc!

      Apreciat de 1 persoană

  20. De la primele bucătării până la ultimele modele, am fost adevărați decoratori prin intermediul imaginilor. Cel mai mult mi-a plăcut bucătăria victoriană. Aș prefera însă, să fie dotată cu aparatură de ultimă oră, desigur în același stil lucrată.

    Apreciază

  21. This is such a fantastic post. The warmth of the kitchen is now taken over by a super tech-efficient one.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s