Pe cine şi când corectăm?

Dragilor, sunt tare confuză (da, bine, ştiu că-i natural 😀 ) şi mă bazez pe părerile voastre. Că eu aveam o părere, nu spun că era bună sau rea, dar măcar aveam una, într-o anumită direcţie. Apoi, am întâlnit cazuri care m-au făcut să mă răzgândesc, alte cazuri m-au făcut să ajustez, să revin, şi tot aşa. Acum sunt cumva suspendată şi n-ar fi o problemă dacă aş rămâne aşa, dar chiar vreau să vă ştiu părerea. Să fie de la început cât de cât restrânsă „aria”, vă spun că onor facebook mi-a dat de rumegat la asta, nu familia blogurilor, dar cred că poate fi extinsă în orice domeniu pentru că, din păcate, oameni răi sunt peste tot. Şi zmei sunt peste tot 😀
Se dă un grup de Fb, fără legături cu blogurile. Unul în care sunt j de mii de persoane înscrise şi care permite să se posteze orice, de oricine. X postează un text foarte frumos, ca mesaj, cu scăpări de litere, semn că e scris în grabă, dar corect gramatical. Primul comentariu e legat de un astfel de cuvânt, cu menţiunea „învaţă să scrii” şi de aici jihadul, absolut toată lumea are ceva de împărţit, se adună 260 de comentarii, niciunul care să spună ceva de text, fiecare avea ceva de împărţit cu fiecare, s-a ajuns la jigniri, la cuvinte interzise, la ştergerea postării cu totul.

Apare alt caz, cineva scrie ceva banal, aproape fără sens, cu multe, foarte multe greşeli, unele grave. Cineva îi atrage atenţia, elegant, că poate ar fi bine să fie mai atentă, că parcă nu e chiar bine să ne afisăm chiar oricum. Printre altele, mesajul persoanei care atrăgea atenţia conţinea şi un „a-mi da silinţa… tu scrii”. Vine şi răspunsul cu „mă dor ochii. Cum a-mi da silinţa? Învaţă tu să scri şi pe urmă îmi dai mie lecţii”. Vă imaginaţi ce-a ieşit, nu?
Iar s-a împărţit lumea în două şi iar a ieşit urât. Ideea principală, inclusv a persoanei vizate, era aceea cum că nu contează cum scriem, contează ce scriem şi că ce-i cu atâtea fiţe că ei nu i-a plăcut la şcoală şi că dacă scrie greşit are dreptul să trăiască şi să scrie cum vrea ea, că ce o tot dă lumea cu limba română, că toţi scriitorii se dau mari pe FB şi că toţi fiţoşii sunt invidioşi şi nu încap de ea.
N-a durat mult până când s-a format un grup care susţinea cu tărie că ăştia, corectorii, sunt nişte înfumuraţi şi că numai asta urmăresc, vânează greşeli şi atacă.

Şi cumva am rămas în ceaţă. Pentru că, în primul caz, şi mie mi s-a părut deplasat comentariul ăla. Textul chiar era bun. Să ai un text de o pagină, cu poveste şi mesaj, şi să vină cineva să-ţi spună doar „vcanţă? Ce-i aia? Învaţă să scrii” e cam mult, aş zice. Să mai tragă şi concluzia că nu ştii scrie pentru că ai mâncat o literă, e prea de tot.
Dar putem spune acelaşi lucru şi de tipa care scrie „î-mi place de copii mei”? De ce n-ar conta şi mesajul ei?
Cum corectăm să fie bine? Corectăm sau trecem mai departe?
Eu am ales să sar peste postările ei. Pentru că îmi strică buna dispoziţie prin răutate. Şi cred cu tărie că asta i-a atras şi avalanşa de critici. Pentru că una e să scrii „bă, io nam prea fost pe la şcoală, mie mia plăcut să mă joc şi acum muncesc şi nam timp să mai învăţ” şi alta e să scrii „bă, io nam prea fost pe la şcoală că io a-m muncit, nam avut că voi deştepţii timp de pierdut cu citit şi eu acum câştig bani prin muncă nu belesc ochi în cărţi ca toţi fraieii”. Vedeţi diferenţa?
Când e şi prostie şi răutate, e un mix periculos.

Poate că unii dintre noi am avut bunici care nu au avut şansa să meargă la şcoală. Fetele erau ţinute acasă, să crească fraţi mai mici, să facă mâncare şi curăţenie, să meargă cu animale la păscut. Pe atunci, şcoala era considerată un loc în care fetele se puteau „strâca de cap”. Faptul că n-aveau „carte” nu i-a făcut pe oamenii acelor vremuri proşti. Nu vreau să deviez prea mult şi să spun că „şcoala vieţii lor” e la distanţă de mai multe vieţi de asta cu care se laudă şmecheraşii zilelor noastre. Şi că înţelepciunea lor nu putea fi învăţată din cărţi.
Dar e normal să spunem că e normal? Ştiu ce-am scris, nu e chiar corect, aţi înţeles voi. E normal să spunem că asta e, e bine şi aşa? Nu vorbesc de grammar nazi, tipa despre care vorbesc are greşeli grave. Şi nu ţine de noi să salvăm planeta, delfinii, nici oamenii care nu vor să fie nici măcar ajutaţi. Pentru că are pentru oricine replica: şi ce, eu n-am dreptul să trăiesc? Are, cum să nu.

Contează deci felul în care cineva tratează un subiect sau mesajul din text mai mult decât forma în care îl pune? Eu zic că da. Voi? Şi nu cumva tocmai răutatea trezeşte-n noi şi impulsul de-a da peste nas persoanei în cauză? Sau suntem toţi apărătorii limbii române şi luptăm pentru ea?
Pe mine mă supără mai puţin un „ţara noastră e frumoasă şi mie î-mi place să stau în ea” decât un „ţara asta e de … şi numai fraeri m-ai stau în ea”, chiar dacă tehnic nu e nicio diferenţă. Dar e exact ca şi-n cazul lui „proast-o invata sa scri”, înţelegeţi voi.
Şi cum corectăm? Merită să corectăm? Ţine de noi să o facem? Voi aţi corectat pe cineva vreodată? S-a supărat? Dar pe voi?

Foto

Acest articol a fost publicat în Din viaţă... și etichetat , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

135 de răspunsuri la Pe cine şi când corectăm?

  1. stela9 zice:

    Dacă greșesc și sunt corectată, mulțumesc și mă corectez. Dacă greșesc și sunt luată peste picior, ignor. Nu-mi sunt deloc dragi răutăcioșii. Dacă am corectat pe cineva? Da, dar doar persoanele de care chiar îmi pasă și am făcut-o în privat iar ei știu că n-am făcut-o pentru a epata. Cam atât.🙂

    Apreciat de 6 persoane

    • Exact asta cred şi simt şi eu. Depinde foarte mult de modul în care cineva corectează. Dacă intervine aerul de superioritate nu mai e bine. Şi, după părerea mea, nici nu are ce căuta aerul ăsta într-un astfel de caz.
      O zi frumoasă îţi doresc!

      Apreciat de 4 persoane

  2. Issabela zice:

    O, da, eu, în afară că asta-mi era meseria 🙂
    Corectam din pur drag pe oricine, drag de limbă, de om, de tot. S-a dus definitiv, că lumea nu vrea să fie corectată, clar, nici nu mai contează de ce.
    Azi corectez doar la cerere, bine cerut, înțelegi tu. Dar îmi mai scapă… dacă văd la cineva cunoscut sau care îmi place enorm cum scrie o greșeală, știind că nu face de obicei, îi spun încă în privat acelui om.
    Pentru că știu de obicei că îi pasă și că nu se supără.
    Și, mai ales, pentru că, totuși, felul cum ne exprimăm în scris e o carte virtuală de vizită. Ăsta e și răspunsul meu, de fapt…

    Cu un P.S. E o generație, cam între 30-45 de ani, varză total. O știu de pe fb și din toate grupurile posibile de părinți. Nu îi condamn nicicum, sînt victimele gramaticale ale Abramburicăi, ale sistemului, ale bunicilor fără carte.
    Dar pe răutate – da, întotdeauna, fără strop de remușcare.

    Apreciat de 11 persoane

    • Mishuk zice:

      ai dat în câțiva :)))) 30 – 45, ai???
      acum ce să fac, direct programare la dentist :)))

      Apreciat de 5 persoane

    • Da, contează foarte mult ca respectivei persoane să îi pese şi să înţeleagă gestul aşa cum trebuie înţeles. Pentru că unii se supără crezând că vânezi scăpările. Bine, e o mare diferenţă între o scăpare şi o greşeală, e drept. Dar da, am observat că e o oarecare reticenţă în asta şi uneori reacţiile sunt deplasate.
      Da? Nu ştiu, nu am stat să analizez. Eu am văzut că ăia cu şcoala „vieţi” şi cu greşeli grave de tot sunt cei foarte tineri. Şi chiar sunt. Unii dintre ei. Spun asta pentru că generalizările îmi provoacă un sentiment… nu dintre cele mai bune şi atunci subliniez „unii” de câte ori am ocazia. Mă refer la cei născuţi cu tableta sub pernă şi care au adoptat limbajul messenger înainte de a fi în stare să scrie Ana are mere.
      Issa, nu sunt subiectivă, bunicii mei au avut şcoală. Dar cred că şi cei fără au fost în stare să-şi educe nepoţii mai bine decât mămikile astea cu „da, puiule, vrei să ia mămica un BMW? Ia mămica, cum să nu ia?”.

      Apreciat de 1 persoană

  3. sticri zice:

    Draga Potecuta, mesajul tau mi-a ajuns la suflet, deoarece eu ma numar printre cei care fac o gramada de greseli dar nicioadata nu am fost corectat de persoanele care sunt calificate sa o faca si care am observat ca au cunostinte de lb. Rom mult mai avansate decat ale mele. Acestea au avut si au o anumita decenta si se fac ca nu vad greselile mele, nu doresc sa le spun numele, dar te pot nominaliza pe tine. 🤣😊 Atunci cand am fost corectat de catre alte persoane, pot spune ca in mesajul respectiv se simtea si o urma de rautate.
    Eu nu am intrat sa corectez textul nimanui dar recunosc ca uneori nu am putut sa ma abtin atunci cand am vazut comentarii „rautacioase” si am raspuns cam in acelasi fel.
    PS: Recunosc ca m-am numarat printre cei care s-au intrebat de ce trebuie sa tot invete lb. Rom.pana in clasa a 12-a si sa tot dea examene la lb Rom………eu fiind orientat pe mate, fizica si in general pe partea tehnica
    Eee, acum regret oarecum ca „am chiulit” la lb. Rom…🤣
    O seara buna!

    Apreciat de 2 persoane

    • Îţi mulţumesc foarte mult! Mă bucură cuvintele tale. Dar nu înţeleg de ce spui că eşti în categoria celor cu greşeli? Eu nu am observat asta.
      E foarte adevărat că depinde mult de context şi de multe altele. Mi se pare urât şi da, răutate, ca, aşa cum am dat exemplul în text, la o postare despre ceva, orice, singurul lucru pe care cineva îl are de zis în comentariu să fie „PE care”, înţelegi ce vreau să spun. Eu apreciez mai mult fondul în orice. Mai ales în oameni. Prefer în preajma mea un Om, fie el şi mai puţin ştiutor de carte, decât un… plin de diplome dar gol pe interior.
      O zi frumoasă îţi doresc!

      Apreciat de 4 persoane

  4. Alex zice:

    Da, ai abordat un subiect de mare actualitate, dragă Potecuță. Internetul ăsta este un adevărat „ocean”, unde putem găsi/citi atât de multe lucruri. Informații, păreri, creații… de toate! Unele sunt scrise cu grijă, cu multă atenție la gramatică, punctuație, topica frazei, etc…Altele… sunt varză! Te zgârie pe ochi greșelile care reflectă clar lacunele școlare. Consider că este ceva de bun simț să fii atent la corectitudinea gramaticală a unui text pe care îl oferi lumii spre citire. Bine, toți greșim. În grabă, fără să vrei, poți să scapi și greșeli. Un dezacord, o cratimă pusă aiurea. Ni se întâmplă tuturor și nu e un capăt de țară. Dar când tot textul abundă în greșeli… e clar că limba română este în suferință. Și nu e corect și nici frumos. Este păcat ca un text care poate să fie frumos, cu idei minunate, să fie ciuntit de o gramatică deficitară. Cei care spun că nu contează și că nu dau doi bani pe aceia care chiar țin seama de aceste aspecte, greșesc. Părerea mea! Dacă chiar vrei să oferi ceva cititorilor, măcar să o faci ca lumea! Dacă cineva se încumetă să atragă atenția, desigur că o poate face elegant, fără jigniri și fără îndemnuri de genul: „mai pune mâna și învață să scrii!”. Cine știe să aprecieze o observație constructivă, nu are de ce să se supere. Sau… cum s-a spus mai sus: o mică atenționare în privat! Cine are chef de scandal…sănătate. Ce să mai cauți pe acolo?
    Sunt multe de spus… Tema e… foarte vastă!
    O seară bună, dragă Potecuță! 🙂

    Apreciat de 4 persoane

    • Îţi mulţumesc mult, Alex!
      Ai dreptate, e vastă tema şi sunt multe aspecte aici. Eu am mai spus-o şi chiar m-am contrazis cu cineva pe tema asta, cândva am scris şi aici despre asta, poţi simţi de la mare distanţă un text scris greşit intenţionat, dar care vrea să transmită ceva, după construcţie, după mesajul lui. Sunt unii care, tocmai pentru a sublinia modul altora de a scrie, folosesc greşelile lor. Dar tot îi depistezi, mesajul e deştept, e construit bine. Un om care scrie aşa pentru că aşa crede el că e bine n-ar putea aşa.
      Şi da, şi eu cred că e normal să scriem corect, să ne străduim măcar. Dar nici aerele date de corectori nu-s bune. Pentru că, din punctul meu de vedere, răutatea e mai gravă. Deci da, sunt de acord cu tine, e mai bine să corectăm cu bun simţ dacă tot o facem.
      Numai bine îţi doresc!

      Apreciat de 2 persoane

  5. tink3rbe11 zice:

    Pe acel front, al fb, cei care citesc, de fapt nu citesc. Rastalmacesc cuvintele.
    De ce spun asta? Păi, așa cum ai spus și tu, oricum ai scrie, se găsește cineva, care să comenteze că ceva nu-i bine, corect, etc.
    Eu una, nu scriu corect niciunde. Câteodată, nici nu vreau să vorbesc corect. Așa… de amorul artei. Dar, dacă vrei să pui la punct, nu-i bai! Oricum, putini sunt cei care scriu, vorbesc corect gramatical, etc.
    Am învârtit cercul. Cel mai simplu este să critici, și eu trag concluzia, că de multe ori, cel care critica, e fapt, este invidios. Că el nu a scris ce a scris cutare. Așa cred eu. Totul se naște din invidie, răutate.
    Toți suntem supuși greșelilor, corect ar fi să ne videm di treburili noastri.

    Apreciat de 3 persoane

    • Tu ai dreptate, vorbind despre exemplul meu din text. Da, când într-un text se strecoară greşeli, fie ele de tastare sau chiar gramaticale, nu-şi are locul un comentariu în care nu faci decât să subliniezi greşelile. Şi nu ştiu dacă e vorba de invidie, e mai mult nevoia de a te crede mai bun, poate.
      Dar când se scrie „î-mi plake de tine frumoas-o”, nu, nu e bine. Deloc. Şi nu e nicio invidie (ce să invidiezi aici?) şi nici altceva când tragi concluzia că omul e analfabet. Asta nu e normalul şi nu e în regulă să spunem că merge şi aşa. Nu, nu spun să izolăm oamenii care nu ştiu să scrie. Şi nici să îi corectăm, nu. Că ar însemna să-i mai trimitem o dată la şcoală şi nu e timp de asta. Şi de obicei ei sunt cei care spun că aia care au carte sunt fiţoşi. La ei e mixul ăla periculos de răutate şi violenţă verbală.
      Că aşa, o greşeală strecurată, nu spune nimic despre tine. Nu te face nicicum 🙂
      Îţi mulţumesc, draga mea!

      Apreciat de 2 persoane

      • tink3rbe11 zice:

        Nici eu nu spun să izolam pe cei care nu știu a scrie. De unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere. Nu mă refer la ei.

        Apreciat de 1 persoană

        • Da, așa e! Se potrivește bine de tot vorba asta aici. Dar măcar să nu fie răi. Eu trăiesc în basme, cred. Accept orice, nu și răutatea.
          Uite, am crescut cu casa plină cam tot timpul. Aveau ai mei prieteni din absolut toate clasele sociale. Am învătat respectul pentru om, indiferent de situația lui materială sau socială sau cum ar fi. Pentru că nu contează prea mult diplomele dacă omul nu știe să fie om.

          Apreciat de 2 persoane

  6. rofstef zice:

    Deșii am avut un articol scris tocmai despre grupurile de pe fb și ws, dar ulterior l-am șters după ce am scris vreo 4 ore la el, dar măcar m-am putut descărca vorbind prin intermediul tastaturii..
    Ce vreau să zic.?
    Am scris miii de mesaje, atât pe grupuri, cât și pe yt, fb și watsapp, însă din atâta experiență am învățat un lucru: scriu la subiect, nu corectez niciodată pe nimeni și nu întru în discuții contradictorii.. Am pățit că am scris la cineva pe yt, iar un tip a venit cu o replică care nu avea nimic comun cu textul și nici cu mesajul meu, apoi, (probabil copilul) văzând că nu i-a mers cu mine, a dat-o cu gramatica, deșii erau mai multe greșeli în exprimarea lui decât în a mea, apoi au intrat vreo trei indivizi pe el să-mi ia apărarea, și cumva a plecat cu coada-ntre picioare. Alte ori sunt mai mulți indivizi, chiar și fete care „luptă” de după tastatură într-un mod colateral, și n-ai ce le face.. Scopul lor este să se bage în seamă, deșii nu au nimic comun cu tema și nici nu-i interesează..
    Deci, atunci când sunt persoane care nu cunosc atâtea noțiuni de scriere, părerea mea esre să-i lasăm în pace pentru că oricum nu se vor schimba și nici nu vor înțelege din ce le explicăm noi lor..
    Problema nu este că le faci observație, problema este tocmai despre ceea ce ziceai în articol. Sunt acei indivizi care ulterior „sar” pe tine, apoi lângă ăia vor veni și alții, iar focul esre aprins..
    Și să-ți mai spun ceva, în totdeauna acolo unde sunt grupuri mari, acolo există postaci băgători de seamă și hateri care numa asta știu să facă, să strice ceea ce clădesc alții. Asta este mania lor..
    La locul meu de muncă avem trei grupuri pe watsapp, dar doar la unul figurez, datorită limbajului extrem de tâmpit și al pornografiei.. Am ieșit din orice grup în care predomină revolta, vulgaritatea și nudismul..

    Ești o fată bună și n-ar trebui să te expui la asemenea ținte.. Nu merită ca să pierzi vremea pe ceva care te irită.. Am pățit-o, deși am vrut să i-au apărarea celor care aveau ceva de spus și m-am ales cu, nu vrei să ști..
    O săptămână frumoasă, Potecuțo !!!

    Apreciat de 2 persoane

    • condeiblog zice:

      Până la urmă nu e așa de complicat… Trebuie doar să răspundem corect întrebărilor „ce”, „cum” și „unde”, nu-i așa? 🙂
      Ideal este să fii egal cu tine însuți. Tu să nu faci greșeli, fiindcă știi că te dor… Dar poate mai scapă totuși, din varii motive. Și atunci, iată, lămurim mai întâi pe „unde”. Pe facebook dacă greșești, te pui în gura lupului. Nu te corectează cei care poate chiar ar fi în măsură să o facă, ci tocmai ceilalți: vânătorii răutăcioși. Frustrați de incultura lor, se bucură de-a dreptul când au ocazia să vadă greșeli la alții. Te încondeiază de nu te vezi, chiar dacă o fac la rându-le agramat. Nu ai decât să te amuzi de situație și să ignori…Eventual să nu te mai arăți pe acolo. Pe blog, bunul simț e la el acasă, știu ce spun și apreciez faptul că am fost lăsat să-mi văd singur greșelile 🙂
      Nu neg că este foarte important și modul CUM spui ceea ce gândești, dar în mod evident acel CE, este esențial. Gânduri bune așadar, tuturor!

      Apreciat de 4 persoane

      • Da, da, da, subscriu! Şi pentru mine e mai important ce se spune şi abia apoi cum se spune. Dar, recunosc, dacă acel „ce” mă jigneşte direct sau indirect, îl văd şi pe „cum” şi-l taxez. Fără să o spun, e drept. Dar trag concluzii. 🙂
        Mulţumesc! Gând bun şi din partea mea!

        Apreciat de 2 persoane

    • Încep cu sfârşitul, Ştef! Îţi mulţumesc mult pentru ce-ai zis, dar vreau să îţi spun că sunt momente în care mă retrag într-un colţ şi observ oameni, situaţii, viaţă. Nu judec, dar uneori analizez şi discut. Nu înseamnă că sunt implicată. Aşa e şi acum. Nu am fost eu cea corectată, nu am corectat eu ca apoi să fiu luată peste picior. E un fenomen des întâlnit şi nu ne putem face că nu-l observăm.
      Cum am mai spus, nu ăsta e normalul. Nu e normal să se scrie „î-mi plake, frumoas-o, ce faki antr-o zi”. Nu e limba română asta. Sigur, n-ar fi treaba nimănui. Omul scrie pe pagina lui ceea ce doreşte, cum doreşte. Dar când jigneşte şi mai scrie şi greşit, să se aştepte la reacţii. Răutatea atrage răutate, asta e clar. Nu e bine, dar e legea atracţiei. Ştii cum e aia cu „dacă tot mă înjuri, măcar fă-o corect gramatical” 😀
      Şi da, nu e normal nici să se corecteze orice, oricând, să facem din asta un mod de viaţă, nici să jignim. Dar nu e normal nici ca cel corectat să sară în sus că el scrie cum are el chef, că ce-i mare scofală cu gramatica asta. Păi, cam e. Când scrii ceva şi e public ce scrii, îţi asumi. Şi mesajul, şi forma lui.
      Şi da, ai punctat foarte bine, se fac găşti imediat şi se ajunge la un mic război. Că suntem toţi Robin Hood în spatele ecranului…
      Zi frumoasă, Ştef! Mulţumesc încă o dată!

      Apreciat de 1 persoană

  7. Zina zice:

    Eu am gramatica în sânge 😀 și sufăr când văd că e schingiuită de unii și alții. Totuși, nu corectez pe nimeni direct. Dacă mi se pare că ideea expusă merită deranjul, reiau în comentariul meu ceea ce s-a scris greșit și scriu corect. Atât. Cine e sensibil și vrea să se corecteze, observă și reține. Cine nu, nu.
    Cât despre răutate… Eu zic că aceia care scriu cu patimă și răutate trebuie să fie ignorați total. Ca și cum nu ar exista.
    Seară plăcută, dragă Potecuță!

    Apreciat de 5 persoane

  8. ecoarta zice:

    Deşi sunt atentă la ce şi cum scriu (şi pe gard!), tot se mai întâmplă să-mi scape câte ceva. Dacă mă corectează cineva care ştie despre ce este vorba, este bine! Invers, nu!
    De corectat am tot corectat, că asta mi-a fost meseria, dar nu cu roşu, niciodată, şi am preferat să evidențiez aspectele pozitive ale textului şi printre să le arăt copiilor şi scăpările!
    Pe FB intru foarte rar. Motivul l-am mai scris cred chiar la tine. Nu mai comentez decât rar într-un grup drag mie. Dar nici nu citesc ce scriu unii. Insă nici cu „scriitorii” de bloguri nu mi-e ruşine!

    Apreciat de 6 persoane

    • Eu am zis de fb în text pentru că de acolo a plecat ideea lui. Dar e acelaşi lucru peste tot, nu e FB-ul mai cu moţ, aşa e.
      Sigur, contează enorm cine şi cum corectează. Pentru că da, chiar am văzut „proast-o tu vezi cum ai scris -masnă-? E maşină, fă”. Fără cuvinte 😀
      Te pup, draga mea!

      Apreciat de 2 persoane

  9. Diana zice:

    Pe mine mă deranjează și greșelile, dar și cei care le semnalează cu un aer de superioritate. Da, OK, vrei să îi faci un bine omului, dar nu jignindu-l, asta nu… Eu greșesc de multe ori – uneori văd eu, alteori văd alții – asta e (bine, nici nu am avut „norocul” de a da peste cineva care să îmi zică de sus că am greșit).Și eu când semnalez ceva am mare grijă la ton, dar fac asta în privat oricum…

    Apreciat de 4 persoane

  10. firdeiarbainbataiavantului zice:

    Eu sunt unul dintre dinozaurii care mai susţin puritatea limbii române, dar nu am riscat niciodată să-i spun cuiva că a scris agramat sau cu o ortografie făcută pe puncte, pentru că am observat cum reacţionează în asemenea situaţii. Oamenii iau foc tare repede (şi nu numai pe internet, ci şi în viaţa obişnuită) şi extrem de rar acceptă cineva o corectură, cât de mică, iar eu nu sunt omul să mă iau în gură cu diverse personaje. Şi, uite-aşa, sunt încurajate, fără să vrem, lipsa de cultură, de educaţie şi, uneori, chiar prostia şi lipsa bunului simţ.

    Apreciat de 3 persoane

    • Nu am înţeles nici eu răutatea. Şi nici nu vreau. Nici a celor care etichetează când corectează, nici a celor care sunt corectaţi. În rest, e de preferat să se scrie corect şi să se accepte bunele intenţii. Dar nu se poate fără excepţii, nu? 🙂
      Mulţumesc frumos!

      Apreciază

  11. Mishuk zice:

    domnișoară, mă tot gândesc la mămăliguța cu brânză despre care tot vorbim noi de ani de zile… dacă punem și câteva ochiuri lângă, o avea ceva?

    Apreciat de 1 persoană

  12. Suzana zice:

    Eu prea putin utilizez aceste platforme si cumva instinctiv m-am departat de ele, chiar daca am auzit ideea celebra ca daca nu scrii pe retelele de socializare, nu existi. Reactiile de care vorbeai nu ma surprind. Daca iei 100 de comentarii nu stiu cate idei importante sau noi gasesti. Timpul mi se pare mult prea pretios pentru a reactiona la fiecare, daca ai vrea sa o faci. Pana la urma orice facem trebuie sa aiba un scop. Daca ni se pare important sa continuam o facem, daca nu, nu! 🙂
    Numai bine, draga Potecuta! O saptamana frumoasa!

    Apreciat de 2 persoane

    • Bineînţeles că ideal ar fi să existe un scop în toate. Dar uneori se mai uită de el şi se mai ajunge şi pe arătură 😀
      Da, Suzana, e drept că merită continuat numai dacă suntem convinşi că ajutăm sau că persoana în cauză înţelege gestul. Altfel nu se rezolvă nimic, din contră.
      La fel îţi doresc şi eu şi îţi mulţumesc mult! Să ai o zi frumoasă!

      Apreciat de 1 persoană

  13. ioansperling zice:

    Eu il am pe poze decat pe care ma pot baza: daca am o gresala sunt sigur ca mi-o corecteaza! Ii multumesc inca odata! Textele mele nu-l prea intereseaza Ca Conținut!
    Eu fac multe greseli. Recunosc! Am adunati vreo 26 de ani de scoala mai multe meserii, multe diplome si o viata in urma mea. Totusi scriu gresit! Poate socotesc mai bine decat altii, poate pictez, poate am ceva care altul nu are sau poate am o boala care nu ma lasa sa scriu corect! Cine stie?
    Unora insa le place sa creada ca sunt mai destepti decat tine! Sa le fie de bine! Poate sunt! Eu ii clasific dupa ce produc nu dupa cat scriu de corect! Exista laureați Nobel care scriau gresit!
    FB sau WordPress sunt niste tarabe. Fiecare scoate ce are de vanzare si fiecare cumpara cate ceva ce ii place. Unii au marfa de calitate altii mai slaba eu imi aleg ce imi place si daca tot nu o plătesc ce rost are sa ma targuiesc sa spun ca marfa lui are greseli?

    Apreciat de 3 persoane

    • Da, e şi asta adevărat. Numai că fondul, chiar şi gratuit cum e, nu are niciun drept să şi jignească gratuit. Eu tot insist pe asta, că de la asta a plecat ideea. E absolut normal să atragă critici multe cineva care scrie greşit în timp ce-i înjură pe alţii. Şi sincer, o cam merită. Adică, da, sunt de acord, fiecare are dreptul la părere. Dar când părerea e „toţi bruneţii sunt tâmpiţi” şi e scrisă „voi bruneţi sunte-ţi tâmpiţi”, cu respect mult, merită, ohooo, merită tone de critici. Şi nu-s toţi sfinţi să-i spună că „dragul nostru analfabet, nu e chiar aşa, ştiţi, înălţimea voastră, există bruneţi care nu-s aşa”. Nu, oamenii reacţionează fix în acelaşi stil. Şi de aici război.
      E foarte adevărat însă că unii reacţionează fără motiv şi nici ei nu au scuze. Ar trebui totuşi găsită o cale de înţelegere. Unde se poate, sigur 🙂
      Mulţumesc mult pentru comentariu!

      Apreciat de 1 persoană

      • ioansperling zice:

        Noi romanii nu stim sa ne certam in schimb stim sa înjurăm si o facem foarte repede!
        Dar cum spuneam daca nu-mi place nu intru! Daca materialul e prea lung nu-l citesc! Daca oamenii deja se înjură plec! Ma cert pana in pânzele albe dar daca ma înjuri sau nu ai argumente in cearta ta renunt!
        Oamenii prin natura lor sunt ticăloși Potecuțo! Daca au nevoie de ce le oferi poti sa o faci cu fiecare cuvant scris gresit si iti vor declara ca esti cel mai grozav de pe pamant! Cand nu mai au nevoie de tine te injura! Daca doar te uita e perfect! O stiu prea bine!
        Acum de ce scriem noi practic nu are nimeni nevoie asa ca omul isi poate lasa caracterul sa zburde!

        Apreciază

  14. ina02s zice:

    Potecuta eu nu am FB și mă felicit pentru asta ades. Să greșești e omenește. Mie mi se pare că-l corectezi întotdeauna pe cel apropiat, de care îți pasă, tocmai că sa nu ajungă într-o situație nu tocmai plăcută. Altfel știi eu nu suport violențele de nici un fel sau polemicile fara respect și ieșire din situație. Eu cred că tu ai simțit bine ce-a fost acolo, păcat că a degenerat, in prima situatie, și nimeni n-ar mai văzut fondul. 😟 Pe mine să mă corectezi, fara supărare. Eu corectez când am timp și fără să-mi ceară celălalt.
    Oricum, noapte buna, Potecuta!

    Apreciat de 3 persoane

    • Eu? Ina, eu pun greşelile pe seama tastaturii sau a vitezei la voi toţi. Eu nu corectez nici să fiu plătită pentru asta. Bine, dacă-mi daţi de la 1000 de euro pe cuvânt, vă zâc 😀
      Serios acum, spun că poate aş corecta pe cineva apropiat dacă văd că persistă într-o greşeală, că poate nu ştie forma corectă. Să zicem că cineva scrie de fiecare dată repercursiuni, o greşeală frecventă. Poate i-aş spune finuţ, că i-a scăpat un r în plus. Dar altfel, nu. Că eu scriu, citesc, recitesc de 5 ori şi tot nu văd greşeala la mine. Mă gândesc că aşa e şi la alţii deci nu e greşeală, e doar scăpare.
      Şi tu faci foarte bine că nu eziţi să corectezi. Nici eu nu mă supăr să fiu corectată. Tonul mă poate supăra, nu ideea 😉
      Te pup şi îţi mulţumesc!

      Apreciat de 1 persoană

  15. Florina zice:

    E foarte-foarte bun articolul tău. Eu recunssc cinstit că am o doagă lipsă, de unde mi se trage? Păi să vezi… am întâlnit oameni cu Dreptul terminat (la particular) care scriau î-mi place și oamenii ca ei ajung avocați și atunci, draga mea Potecuță, chiar mi se pare o mare idioțenie, înțelegi. Eu am dat examen din Limba română și Economie ca să intru, 4 ore examenul, 50 de grila la una, 50 la alta, știi cum arătau creierii mei când am ieșit din examen? Așa că io (eu pardon) nu-mi permit mă să zic copii când tre să zic copiii sau alte variațiuni. Și dacă greșesc până și-n mail, și acolo revin cu alt reply. Și, din deviația asta a mea, mă mai trezesc vorbind și mai supăr oamenii, deși eu nu am vrut să fac asta niciodată, știi. Unde sunt probleme de mâncat litere atunci le zic public ca să ne amuzăm, eu așa cred că ne amuzăm. Unde sunt d-alea grave de tot: pleonasme sau altele care nu se potrivesc celebrității unora dintre bloggeri, le spun în privat, le spuneam, acum nu ma zic nimic, nu-mi mai pasă. Intru pe vreun blog, văd că tipa/ tipul e cam paralel cu limba română, ies, nu stau mult că mă obosește.
    Și nu, nici eu nu sunt de acord cu răutatea, iar cei care au rămas în România din exemplul tău sunt EROI, nu proști așa că-ți înțeleg durerea și nu e normal să-i facă cineva fraieri.
    Uite, din online (mai exact de la Em Sava) am preluat asta cu scrisul cu diacritice în mesje, am văzut abia apoi că așa faci și tu, că mi s-a părut foarte elegant. Și da, iubesc limba română, îmi curge prin vene, și mai mult, mă stresez mă și când fac o cacofonie d-aia gen pe peron, de departe… EEE, long story, vei ănțelege cândva, de fapt, tu înțelegi deja.
    Concluzia: nu-i așa că te apucă nervii când vezi cum se iau oamenii de o literă lipsă mama e de literă, dar nu se iau de articole de mii de LIKE-uri scrise vai de capul lor? Păi cum s-o facă, doar LIKE-urile sunt suficiente, nu? 😦

    Apreciat de 4 persoane

    • Mishuk zice:

      o să revii cu un nou comentariu aici?

      Apreciat de 2 persoane

    • Îţi mulţumesc, Florina!
      Nu m-a afectat absolut deloc acel mesaj prin esenţa lui. Nu sunt deloc genul care să-şi apere ţara cu toporul în mână, aş fi ipocrită să spun asta. Am dat acel exemplu pentru că am citit un astfel de mesaj şi pentru că evidenţiază exact ce am vrut eu să subliniez: probleme grave de scriere şi răutate. Putea fi vorba despre înalţi sau slabi, medici sau actori, unguri sau ardeleni, ar fi fost la fel. Când ai o părere argumentată, accept şi greşeli deşi da, mai bine e fără. Dar când scrii şi greşit şi mai şi judeci sau jigneşti, nu mai e nimic de acceptat aici.
      Problema cu corectatul e delicată. Depinde cine o spune, cum o spune, cum ambalează comentariul. Nu mă supără când cineva mă corectează. Dar eu, ca toţi cei care au un blog, chiar pun suflet în ceea ce scriu. Nu spun că scriu bine, că articolele mele sunt bune sau că vai, cine mi-s eu. Nu. Dar când scriu ceva-n versuri sau un text, oricare ar fi, şi vine x şi tot ce are el de spus legat de textul meu e o literă lipsă într-un cuvânt… nu ştiu, nu e supărare, nu se poate spune aşa. Dar mi se pare, nu ştiu să dau un exemplu. Ca şi cum intri în casa unui om, îţi pune pe masă tot ce are el mai bun, te tratează cum poate el mai bine, îţi vorbeşte frumos şi tot ce ai de spus tu e „vezi că ai o pată jos lângă aragaz”. Serios? Ah, că o spune în cadrul unui comentariu în care dă de înţeles şi că a citit textul, nu doar că i-a sărit cuvântul în ochi, e altceva. Şi la mine, după cum vezi, e ca la un chef cu multe persoane în care fiecare zice ce vrea şi fiecare vorbeşte cu cine vrea. Şi eu mă simt bine aşa. Dar sunt persoane pe care chiar le deranjează când se deviază atenţia de la text şi eu nu le condamn dacă se supără sau se simt deranjate de o astfel de remarcă. Eu nu. Dar oamenii sunt diferiţi şi e bine că e aşa.
      Despre pe peron şi de departe, nu zic nimic, eu le folosesc. Altfel decât pe peron nici nu ştiu cum să zic dacă vreau să zic 😀
      Şi despre diacritice, da. De la început am scris aşa peste tot, şi pe blog, şi-n mailuri, şi în comentarii, m-am obişnuit aşa şi aşa scriu. Dar pentru unii e greu şi înţeleg. Sunt şi unele tastaturi tare ciudate, ştiu, şi e mai simplu fără.
      Mulţumesc încă o dată! Să ai o zi frumoasă!

      Apreciat de 2 persoane

      • Florina zice:

        Am înțeles ce ai vrut să spui, promit să nu comentez niciodată la vreo literă lipsă, nici la tine, nici altundeva. 🙂
        Durerea e că nu-ți cere nimeni vreun test ceva când îți faci cont de FaceBook, înțelegi și s-a ajuns la nivelul la care vine femeia de la țară după ce a muls vaca, ăși face unghiile așa peste țărâna strămoșească și apoi pune repede poza pe FB că ea se crede sexy. E trist, mă, pe bune, mă doare sufletul :((( Nu există niciun fel de limită!

        Apreciat de 1 persoană

        • Florina zice:

          Am scris ăși că m-a încurcat tastatura, deci rectific: își face unghiile 🙂

          Apreciat de 1 persoană

        • Ştiu ce zici. Dar eu insist cu părerea mea, respectând toate părerile, evident: e mai periculoasă răutatea decât orice altceva. Un om care scrie impecabil împroşcând totul în jur e mult mai de condamnat decât unul cu scăpări care nu are nimic cu nimeni, îşi scrie şi el gândurile pe undeva prin lumea asta a netului. Mie persoanele cu aere de superioritate îmi dau goluri în stomac şi nu pot, oricât aş vrea, nu pot să-i îndrăgesc sub nicio formă. Aşa sunt, nu mă pot schimba.
          Sigur, nu încurajez scrisul cu „î-mi place”. Dar între a sta de poveşti cu unul care scrie „nu ştiu cum e să fi scriitor…” şi unul care zice că „eu sunt un scriitor desăvârşit, prin complexitatea scrierilor mele, şi m-am săturat de toţi cei care se cred scriitori şi pretind laude…” oricând, oriunde, aş merge cu primul fără să stau pe gânduri.

          Apreciat de 1 persoană

          • Florina zice:

            Mamă ce bine zici, așa e mă, că ei cei mulți, mulți dintre bunicii ce aveau doar 4 clase, ei au clădit țara asta prin munca lor, cum să ai ceva cu ei? Sunt total de acord, eu înfumurații îi miros repede și plec la treaba mea. Uită-te la tine, păi tu, la câtă zăpăceala ai zilnic cu blogul (mă refer la modul frumos, zeci de comentarii) păi n-ai putea dacă ai fi altfel să nu treci deloc pe la bloggeri ca mine așa mai singuratici pe motiv de superioritate, nu? Dar tu ești modestă, tu răspunzi tuturor, vizitezi pe majoritatea și asta am vrut să spun că da, de acord cu tine, MODESTITATEA mare calitate, nici eu nu mă împiedic de o literă strâmbă atâta timp cât omul e drept…. 🙂

            Apreciază

            • Florina zice:

              Ha, ha modestia am vrut să spun… :))))))))))))

              Apreciază

            • Eu revin puțin mai târziu, acum sunt pe telefon și mi-e și frică să scriu, telefonul meu mă face de râs mereu. Deci te rog să nu îți faci griji 😀
              Revin și vorbim! 😉

              Apreciat de 1 persoană

            • E normalitate la mine, Florina! Nu fac din obligație nimic în afara muncii. Și pe aia o fac cu drag. La mine nu e cu dai follow, dau follow, dai like, dau și eu. Când am un vizitator nou, merg la el din curiozitate și de cele mai multe ori rămân. Pentru că îmi place ce citesc. Și asta cu multe comentarii nu mă face mai bună sau mai altfel. E ca o gașcă aici și e normal să fie așa, dar nu înseamnă că nu e oricine așteptat la discuții.
              Recunosc, evit să mai scriu pe blogurile pe care nu se răspunde. Citesc, dacă îmi place, dar nu mai comentez.
              Mulțumesc încă o dată!

              Apreciat de 1 persoană

  16. Aura B. Lupu zice:

    Când cineva mă corectează cu bunăvoință, îi mulțumesc din suflet și mă bucur, învăț și-i spre folosul meu. N-am corectat însă pe nimeni, cred c-am mai explicat într-un alt comentariu, la un articol de-al tău de ce, sunt oameni care poate au doar 4 clase, ca bunicii noștri, sau sunt din Moldova și depun un efort să scrie românește, stâlcit dar încearcă, sau sunt ca băieții mei, cel mic dă masterul, în alte trei limbi, însă românește mai face greșeli.
    Când cel care corectează o face din drag și bunăvoință e bine, când însă o face cu rea intenție, e deja altă poveste.
    Fain articol, Potecuță, te felicit! ⭐️⭐️⭐️ Și te îmbrățișez cu drag!

    Apreciat de 3 persoane

  17. daurel zice:

    Mi-am pus de multe ori intrebarile acestea, inclusiv sub forma daca nu cumva din cauza greselilor mele gramaticale imi sunt putin comentate/completate ideile din postari.
    Urmaresc cu interes dezbaterea.
    Felicitari!

    Apreciat de 1 persoană

  18. Încă un motiv să nu citesc textele de pe FB. Mă limitez la lecturile de pe blog, unde erorile gramaticale sunt mai puține, iar pe autori am ajuns să-i cam cunosc… virtual.

    Apreciat de 1 persoană

  19. Eu nu corectez pe nimeni, deși sunt oripilată de ceea ce văd pe platformele de socializare. Nu intru în discuții contradictorii de niciun fel. Și nu mă deranjează atât de mult că unii nu scriu corect gramatical, cât mă deanjează că aceia au diplome universitare. Ce pretenții să am de la unele persoane care încearcă să îndrepte pe unii sau pe alții care fac greșeli gramaticale, sau de exprimare, dacă instituții ilustre de învățământ i-a aruncat în lume pe acești agramați, precum a lăsat Dumnezeu muștele?!

    Apreciat de 1 persoană

    • Oooo, cât de bine ai punctat! Exact, ce pretenţii să mai ai de la alţii?
      Nici eu nu intru în astfel de discuţii, ştiu că sunt fără rezultat şi nu fac decât să mă „necăjesc” degeaba. Nu e nimic constructiv în asta.
      Îţi mulţumesc mult! Zi bună îţi doresc, draga mea!

      Apreciat de 1 persoană

  20. Floare de mai zice:

    De greşeli e plin fb,mai corectez când”mă mănâncă limba”😊,şi”mi-o iau”😊,nişte înjurături,un”da’cine eşti tu să mă corectezi”,dacă sunt”prieteni”dau block sau mă şterg….Pe mine nu prea m-au corectat că încerc să scriu corect.Şi bunica mea avea 4 clase dar în general scria şi vorbea corect,poate că mai folosea uneori cuvinte”din vremea ei”,care probabil în timpurile noastre au fost înlocuite cu altele,dar nici astea nu erau prea multe.

    Apreciat de 1 persoană

    • Sunt unii care se supără tare şi nu ştiu de ce, mai ales când intenţia nu e rea. Tocmai de aia, poate e mai bine să-i lăsăm în treaba lor şi noi să ne ferim de disputele lor. Că avem atâtea lucruri frumoase de citit sau de văzut, nu? 🙂
      Te pup, Floare de mai!

      Apreciază

  21. Multe persoane nu acceptă corectura. Dar atitudinea asta cu „fondul contează și nu forma” a se înțelege gramatica, am întâlnit-o și aici pe bloguri la persoane cu pretenții. Pe de altă parte corectura trebuie făcută cu tact, nu cu tonul de „te-am prins, dășteptule!”.
    Eu scriu foarte repede și de multe ori mănânc litere ori, culmea, le inversez. Corectez ce am scris, dar mi-e greu spre imposibil să îmi văd eu mie (dohhh) toate greșelile. (cred că de aia nu mă urmărești pe fb 😀 ), de aceea, chiar dacă eu fac corectură la greu și văd greșelile alora ca portocaliul vestelor CFR, pentru textele mele ÎNTOTDEAUNA apelez la un corector care să le vadă.

    Apreciat de 1 persoană

    • Nu te urmăresc pe FB? Serios? Draga mea, nici nu ştiam şi îmi cer scuze pentru asta. Sincer, acel cont a fost făcut, cum am tot spus, din ambiţie, pentru că altcineva a făcut un cont cu numele blogului meu şi nu am vrut să rămână aşa. Dar acolo intru o dată la trei zile, pun ceva vechi de pe blog, dacă apare la prima vedere ceva, las un comentariu şi atât. Pentru mine blogul rămâne acasă şi pe asta pun preţ. Voi încerca să caut contul tău, să dau follow, eu nu ştiu nici unde să verific cine mă urmăreşte şi cine nu, nu am pus preţ pe asta niciodată. Am stat 5 fără Fb, vă urmăream pe toţi pe bloguri, citeam pe nerăsuflate tot ce scriaţi şi îmi era suficient. Şi m-am obişnuit aşa. Vina mea!
      Când am zis de fond vs. formă m-am referit la greşeli minore vs. ceva scris impecabil dar plin de venin. Nu-mi plac ironiile, mă afectează când cineva îmi vorbeşte cu superioritate sau când vrea să mă înţepe absolut gratuit doar pentru că vrea şi poate. Şi nu dau curs unor provocări de genul ăsta.
      Uite, exact de scăpările alea zic şi eu. Toţi le avem. Unii ar putea spune că forma lasă de dorit. Deşi fondul e extrem de preţios. E păcat să ne lăsăm ghidaţi de asta.
      Îţi mulţumesc, Em.

      Apreciază

      • Da, și pe mine mă dezgustă ironiile, superioritatea, suficiența… Dispar când le simt în zonă. 🙂 Ai dreptate, fondul e important, forma poate fi lustruită. By the way, a ta e impecabilă de fiecare dată.
        Era o glumă faza cu FB (sunt dezastru la glume).
        Te pup și aștept textul ăla… 🙂

        Apreciază

        • Draga mea, am fost ca picată din lună: intru pe fb, te găsesc: friends, following. Dau de sweet, e bifat like. Eu: na, acu ce fac? Dau pe like? Păi e albastru, înseamnă că am dat. Dar de ce spune Em că nu-s? Unde mai dau? 🤣
          Vai di capul meu de anti orice e cu tehnologie 😃
          Îți mulțumesc din suflet, draga mea! Te pup!

          Apreciat de 1 persoană

    • Îmi pare că suntem prietene și că e cu follow la mine. Și pe sweet am dat like în urmă cu ceva timp era bifat. Chiar nu știu unde să mai dau, oricum îmi prind urechile în pagina de like.

      Apreciază

    • Florina zice:

      Mă bag și eu… vă invit zilele astea pe blogul meu că pregătesc un articol din copilărie, tot legat de scris… vineri dimineață-l pun 🙂 Să vedem cu toții mentalități de acum … 25 de ani legate de scris…. de forma scrisului.

      Apreciază

  22. adrianport zice:

    Recunosc ca mi se intampla sa citesc comentarii, mai ales dupa articolele care ma intereseaza. N-ar trebui. Nu recomand nimanui, e o mare pierdere de vreme si, pe deasupra, un mare consum nervos. M-am obisnuit sa fiu tolerant, oarecum, cu gramatica relaxata. Ceea ce ma socheaza, aproape de fiecare data, este exact ce spui si tu, rautatea gratuita, lipsa de toleranta, agresivitatea. Gasesc astfel de comentarii facute la adresa, de exemplu, unor articole de mare calitate si stau sa ma intreb ce-au inteles comentatorii, presupunand ca au citit ceva. Sau ce naiba cauta acolo…
    Pe de alta parte, am intalnit multe exemple de oameni care chiar au ceva de spus, au talent, au un mod original de-a privi lumea care atrage si adauga valoare. Desi gramatica nu e perfecta. Ramane, totusi, un handicap.

    Apreciază

    • Ai foarte mare dreptate! Şi eu am văzut comentarii care chiar nu aveau ce să caute sub diferite articole. Răutate sau pur şi simplu nevoia de a atrage atenţia cu ceva ce nu are nicio legătură cu subiectul.
      Da, sunt oameni care nu stăpânesc foarte bine anumite reguli. Nu vorbim de fanii lui „î-mi plake”, ei sunt categorie aparte. Nu e de lăudat, e drept. Dar când omul ăla îşi spune părerea cu bun simţ şi la obiect, parcă nu l-aş pune la zid. Nu ştiu. E complicat.

      Apreciat de 1 persoană

  23. Eu evit cât pot situațiile acestea! Desigur că oricui i se poate întâmpla să greșească în exprimarea unui enunț scris, dar pe cei care pur și simplu nu știu să scrie îi simți de la o poștă. Nu doresc să am de a face cu ei. Lipsa cunoștințelor de exprimare atestă mai mult decât lipsa de cultură, evidențiază carențe de gândire și de logică, iar cu aceștia e greu de interacționat. Am scris, cândva, pe blog despre acest fenomen și, dacă îmi dai voie, postez în acest comentariu un fragment.
    Toți știm că există o limbă vorbită de tip prealfabetic, proprie vorbitorilor neşcolarizaţi, care cuprinde copiii până la 5-6 ani şi adulţii rămaşi în afara alfabetizării, şi o limbă a vorbitorilor instruiţi.
    Cercetări de bun simț au arătat că adulţii nealfabetizaţi se găsesc, sub aspectul capacităţilor metalingvistice, la nivelul copiilor de vârstă prealfabetică. Ei nu pot să distingă, de exemplu, fonemele, să segmenteze un enunţ oral în unităţi lexicale componente.
    Lectura cuvintelor presupune capacitatea omului de a reconstrui cuvântul oral cunoscut pornind de la configuraţia vizual-auditivă. Acest tip de capacitate se află strâns legată de percepţia şi stăpânirea corespondenţelor grafo-fonemice. Aceste de prinderi se formează în școală prin dictări, autodictări și prin lectura particulară, care nu are doar rolul de a stârni niște emoții artistice, ci și rolul de a dezvolta memoria vizuală a elevului. Dar acum lectura școlară nu mai e obligatorie și dacă nu mai e obligatorie, de ce să se mai streseze cineva? Nici tema nu mai e obligatorie! Cred și eu că uiți să scrii, dacă nu deschizi o carte și nu îți faci temele cu săptămânile!
    Recunoaşterea cuvintelor, a structurilor în care acestea se combină, precum şi decodarea informaţiei semantice, reclamă, în plus, capacitatea de a pune în relaţie de corespondenţă cuvintele orale cu cele scrise.
    Această operaţie necesită, pe de o parte, capacitatea de a descompune lanţul vorbit în cuvinte, iar pe de altă parte, capacitatea de a recunoaşte în configuraţia vizual/ auditivă o materialitate a semnificantului, ale cărui relaţii cu materialitatea semnificatului sunt, cum se ştie, arbitrare. De aceea se și face gramatica limbii române în școală. Mă întreba cineva de ce trebuie să facă elevul la școală morfologie. Chiar așa de ce să mai facă? Să scrie după ureche, ca lautarii, cum crede fiecare!
    Mă gândesc cu disperare, dacă o ținem tot așa, cum va arăta în scriitură și în oralitate limba română în următorii 10 ani?

    Apreciază

    • Cât a trecut, Fee, de când ai scris asta? Întreb pentru a-mi face o idee cam cât timp mai e până s-ar putea da un răspuns întrebării tale din final.
      Da, ai perfectă dreptate. Nu poţi ajunge la un rezultat încercând să explici ceva oamenilor din categoria asta. Se vor apăra atacând. Pentru că nu au, nici nu pot avea, argumente.
      Îţi mulţumesc tare mult! Şi mulţumesc şi pentru fragmentul ăsta!

      Apreciat de 1 persoană

  24. -X- zice:

    Facebook-ul e oglinda fidela a societatii noastre … acolo gasesti Romania profunda.
    Trist e ca oameni cu liceul terminat macelaresc pur si simplu limba romana si incalca toate regulile gramaticale.
    Nu mai vorbesc de jignirile care curg … fluviu. Ele ascund o mare doza de frustrare.

    Apreciază

  25. Katherine zice:

    Este un motiv pentru care am renuntat la statul pe Facebook, draga Potecuta.
    Iti dai seama din detalii ce e pentru tine si ce nu.

    Apreciază

  26. anasylvi zice:

    Eu nu corectez persoane necunoscute, in general. In primul rand, nu e treaba mea sa le fac acum educatie, nu am timp si nici dispozitie pentru asa ceva, in al doilea rand, ei nu inteleg decat rareori ceea ce vrei sa le spui si apoi risti sa starnesti polemici aprinse, iar in al treilea rand, atunci cand o fac (de obicei daca un prieten/ o prietena a gresit din graba ceva), o fac in privat. Cred ca abordarea in privat e cea mai sanatoasa, cand e aratat cu degetul in public, fiecare se simte atacat si nu obtii o reactie buna.

    Apreciază

  27. cred ca oricine face greseli, mai ales cand esti pasionat de un subiect si scrii de pe telefon, pe strada, la coada la magazin etc. Cred ca e mult mai important mesajul transmis si felul cum e trasnmis. Nu mi se pare de prost gust sa corectezi, dar si aici conteaza cum atragi atentia (bune intentii sau rautate si haitareala maxima)

    Apreciat de 1 persoană

    • Gia, acum să nu ne ascundem după tastatură: una e să scape o literă sau mai multe, una e să intervină autocorrectul, una e să scrii la repezeală, şi alta e: să sti că eu nam m-ai citit dar ă-mi place. Înţelegi ce spun?
      Şi da, contează cum se atrage atenţia. Mult de tot contează.
      Îţi mulţumesc!

      Apreciat de 1 persoană

  28. Ïosif zice:

    Eu fiind un agramat, ma bucur când sunt co(rec)tat ! 🙂 😀
    Zi magica si faina, frumoasa Lady Diana !

    Apreciază

  29. Se întâmplă să-mi scape la corectură câte o greșeală și de regulă spre sfârșitul textului când nu mai sunt atât de atentă.
    Nu mă supăr să fiu atenţionată, dacă am greșit.
    Eu corectez foarte rar și numai prietenii. La ceilalţi nu mă bag, că nu știu cum reacționează.

    Apreciat de 1 persoană

  30. Vali Şerban zice:

    Eu nu m-aș supăra deloc dacă aș fi corectată. Din contră! Aș aprecia, aș multumi și aș încerca să învăț din greșeli, perfecționându-ma încontinuu! Seara frumoasă, draga mea!

    Apreciază

  31. lucillette zice:

    Mie imi place mult pe fbk din punctul asta de vedere. Dacă vrei să uiți de tine si de toate câte te copleșesc, acolo e locul potrivit.
    De îndreptat/corectat? Doamne ferește!!!! Păi și cum, pe urmă, îți mai revii și tu din îmbulzeala pe care ți-o creezi singur, ori ti-o creează viața în mărinimia ei?? Nici vorbă de vreo corectură! E ca și când ți-ai tăia craca de sub picioare…
    Acum, vorbind mai serios un pic, desi tot serios am vorbit si până aici, nu, nu trebuie să te corectezi decât pe tine. În orice. În mod sigur n-am ajuns la perfecțiune, deci e loc mult de lucrat cu noi înșine. Pe urmă, de ne-o mai rămâne timp, putem să ne îndreptăm și spre un altul. Dar eu sunt convinsă că n-ar fi timp, față de cât avem de corectat/îmbunătățit.

    Apreciază

    • Oooo, da, ce bine zici cu îmbulzeala aia pe care ţi-o cam faci singur corectând… nu, mai bine nu. E mai bine şi mai sigur să nu intrăm pe nisipurile alea.
      Hmm, dacă am începe cu noi… trece viaţa, Lu, şi tot nu reuşim să corectăm ceva 🙂
      Mulţumesc!

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s