Nu prea ştiu ce-mi place…

Voi ştiţi cum e când deschizi un blog, te aşezi comod, citeşti, te gândeşti, zâmbeşti, zici că da, da, şi eu fac aia, da, da, şi eu sunt aşa şi, pe la final, brusc şi fără preaviz, îţi vezi numele acolo, strigat la leapşă, şi nu mai ştii dacă sigur eşti tu sau nu şi dai click pe tine, să vezi dacă eşti? Ăsta e echivalentul ciupitului, să te convingi că nu visezi. 😀
Azi am păţit, la Diana, şi cum i-am spus şi ei, nu am primit notificare că m-a linkuit, nici nu mă prindeam că-s şi eu acolo, dacă nu intram, cum intru de obicei, să citesc postarea. Diana, şi voi toţi, eu nu mă fac că n-am văzut. Adică, să nu credeţi că ies pe vârful picioarelor şi tac mâlc, ca şi cum n-ar exista o strigare din asta. Am refuzat lepşe, am spus unde nu puteam, ceva, orice, tot am spus. Dacă se mai întâmplă să ziceţi de mine, cu link, şi eu nu zic nimic, înseamnă că n-am văzut. Mno, bine 😀
Şi cum ziceam, m-am bucurat, nu mi s-a părut ceva greu, mi-am zis că mă apuc de treabă. Dar când să scriu, mi-am amintit şi că eu nu prea pot vorbi despre mine, şi că nu prea ştiu ce-mi place. A părut uşor, dar când să scriu 10 care da şi 10 care ba, am ajuns la concluzia că ori sunt foarte fiţoasă şi n-am 10 care să-mi placă, ori sunt aşa… dusă cu valul şi-mi place tot.

Ideea e că lucrurile care nu-mi plac sunt ţinute la distanţă sau ignorate. Ce nu pot ignora, tratez cu sentimentul că trebuie făcut şi gata. Cum e spălatul pe cap când e târziu şi eşti foarte obosit. Nu-l faci cu plăcere, nu pui suflet şi pasiune, dar îl faci doar pentru că trebuie. Aşa şi cu lucrurile sau cu unele atitudini care nu-mi plac. Există pe lângă mine doar pentru că altfel nu se poate. Dar nu mă afectează. Sigur, vorbesc de acele aspecte aproape inofensive. Nu intrăm în lucruri grave. Nu-s din categoria celor care m-ar defini sau care ţin de chestiuni capitale. Că pe alea nu le ştiu 😀
Deci să zicem că unele doar mă enervează 😀
Şi, ca să-mi fie mai uşor, le scriu „în oglindă”, poate reusesc totuşi să duc leapşa la capăt. Că deşi ştiam că-mi plac lucruri, acum când am de scris 10 nu ştiu de unde să încep şi ce să aleg. Nu în ordinea importanţei.

Îmi place să mă dau în leagăn. Orice fel de leagăn. Nu tare, că ameţesc. Dar aşa, să-mi fac puţin vânt, să dau din picioare, să visez, să din astea.
Mă enervează teribil şi nu-mi place deloc decizia municipalităţii de a pune restricţii şi de a veni poliţia locală prin parcurile de copii, să amendeze adulţii pentru asta. Sufăr pentru asta, zău. De câte ori merg în parc, mă uit la leagăne aşa cum se uită copiii la prăjiturile din vitrină şi n-au voie, că n-au păpat ciorbica. Urât! Vreau petiţie să mă lase.

Îmi place să vorbesc cu oamenii. Orice fel de oameni, dacă discuţia e normală. Pot sta de poveşti oricât, nu-s chiar foarte vorbăreaţă în anumite circumstanţe, dar ador să ascult oamenii povestind.
Nu pot însă să mimez la nesfârşit răbdarea când discuţia e-n genul „şi, ce ai mai făcut?” „Păi, am făcut…” „aaa, apopro, stai să vezi…” Practic, sunt întrebată şi n-apuc să deschid gura, că sunt întreruptă. Sunt eu ardeleancă, dar nu durează chiar atât până să articulez un cuvânt deci nu-i de la mine 😀

Îmi plac oamenii cu simţul umorului şi-mi plac glumele, bancurile, replicile spumoase etc. Gust orice fel de umor, chiar şi glumele mai deocheate, în funcţie de context, sigur.
Nu-mi place deloc, ba chiar mă enervează când, deşi toată lumea a dat de înţeles că a prins poanta, cel care a spus-o explică gluma. Sau repetă poanta de final de vreo 3-4 ori. Nasol!

La capitolul mâncare, îmi place aproape tot. Dacă ar fi să aleg un singur fel de mâncare pe care să-l primesc de trei ori pe zi şi la desert, clar, am zis-o şi o voi mai tot zice: peşte. Fără discuţii. Şi în seara asta, tot peşte pap. 😀
Nu-mi place laptele în stare pură pus peste mămăligă, orez, griş, cereale. Dar în cafea, în prăjituri, în brânză şi-n caşcaval, în iaurt şi-n smântână… oricât 😀

Îmi place să dorm, mai ales dimineaţa. Eu pun suflet în tot ce fac deci dorm cu patos, nu mă joc. Şi cum nu prea pup somn de dimineaţă în afară de duminica…
… mă enervează la culme când sună telefonul pe la 10-11 şi cum oricât aş vrea să fiu de drăguţă, tot se simte vocea de om somnoros, are loc următorul dialog: Ce faci? Bine, pe acasă. Aoleu, tu dormeai, aşa-i? Te-am trezit? E ok, nu-ţi face probleme, stăteam aşa, aţipită… ok, hai că te las să dormi, mă suni tu când te trezeşti.
Şi oricât încerc să explic că e ok, să spună ce are de zis, nu vrea şi, în timpul ăsta, se duce naibii tot somnul. Ar fi durat mai puţin dacă ar fi spus ce avea de spus decât scuzele că m-a trezit şi că nu mă mai ţine la telefon, mă lasă să dorm.

Îmi place folkul. Şi-mi place orice fel de muzică. Sigur, iar depinde de context. De situaţie. De chef. De cât am băut 😛 😀 Da, glumesc, nu trebuie să beau ca să cânt „sunt vagabondul vieţii mele” sau „haouleuu, ce să mă fac, Doamne, eu, se mărită Moonaa”.
Nu pot asculta muzică de club în club. Şi subliniez asta, e important. Oricât de stupid ar suna, n-am zis că eu nu-s aşa. Nu-mi explic. În club, acel bumbţi-bum mă ameţeşte, pe cuvânt. Prea tare, prea… simt o presiune-n cap pe care nu o pot explica. Dacă o ascult la căşti, în casă, la un volum mai ok, e bineeee, bumţi să fie! Noroc că în club nu merg.

Îmi place să-mi beau cafeaua-n cea mai mare linişte. Eu dorm de obicei încă o oră după ce mă trezesc. Deci cafeaua e un fel de antidot, cum se dă la animale, să le trezească din adormirea indusă de săgeata aia suflată prin parcurile alea mari, să le poată verifica. Ştiţi, primesc o injecţie care le anulează anestezia. Dacă sunt trezită brusc, mă transform. Nu ştiu dacă muşc, n-a avut nimeni curaj să încerce, cred că privirea mea spune destul de mult despre ce-aş fi în stare să fac.
Drept urmare, bănuiţi, nu pot asculta poveşti, trăncăneli, explicaţii. În capul meu, alea sună ca muzica de club.
Aveam pe vremuri, la muncă, la ora 6, o învăţăcea. O tipă care stătea cu mine, să îi arăt. Ajungeam dormind, puneam filtru dormind, şi începea fata să-mi spună, să explice, să întrebe. Eu nu puteam articula nimic, eram bună ca material didactic la lecţia despre onomatopee, interjecţii, d’astea. Cred că a treia zi şi-a dat seama că am ceva defect, s-a dus în birou şi n-a mai scos un sunet până n-am zis eu prima.

Îmi place ploaia. Oricând, oricum, oriunde.
Nu-mi place când sunt făcută terci. Adică, nu mai găsesc loc de poezie şi de metafore când mă bate, ploaia, mă bate, şi din faţă şi din spate şi mai trece şi-un băieţaş cu maşina şi aruncă aprecieri sub formă de stropi din baltă direct pe mine. Cum sunt aproape de asfalt, că-s mică, distanţa nu-i suficientă să se risipească stropii ăia deci îi cam iau în plin.

Îmi place să fiu punctuală şi chiar sunt când depinde numai de mine şi da, îmi place să văd că sunt tratată la fel. Nu-mi place să rămân datoare, să ştiu că-s datoare, să ştiu că am ceva de făcut, să amân când ştiu că cineva poate aştepta după mine deci de aia m-am apucat să scriu şi acest articol, să nu stea Diana după mine prea mult.

Îmi place când iau o leapsă pe motiv că-i simplu şi puţin de scris. Nu-mi place când, ca acum, mă întind de zici că-i platforma lu’ mama, vorba aia. Nu-mi place să dau lepşe mai departe deci o las la liber şi o preia cine doreşte 😳

Sunt 10? Staţi să număr. Sunt. Mă duc să prepar peştele.

Foto

Acest articol a fost publicat în Din viaţă... și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

61 de răspunsuri la Nu prea ştiu ce-mi place…

  1. Ileana zice:

    Buna seara draga mea!
    Cuvinte venite din suflet!
    Cafea nu ofer, e seara, un norocel si o imbratisare cu tot dragul de la departare! 🍀🤗😉

    Apreciază

  2. rofstef zice:

    Vaaaai, vai, vaaai.!!!
    Nu știu cu ce să încep sincer ?
    Nu, nu ne potrivim că ne-am bate pentru pește tot timpul..😅 Nu glumesc !!! Cu laptele ne-am împăcat, cu muzica la fel. Ascult orice, dar nu-mi plac ori ce fel de versuri aiurea. Cred că nu-mi place rockul exagerat, prea zgomotos, manelele ieftine și hiphopul cu vulgarități.
    Aaaa, mi-o plăcut acolo, Doamne ce-am mai râs. Ziceai că după ce te trezești, mai dormi o oră ha, ha, ha, ha🤣🤣🤣
    Hai că mi-au plăcut toate, pe bune..!
    O seară frumoasă îți doresc, Potecuțo !!!

    Apreciat de 1 persoană

    • Ștef! Tu ai pohtit la peștele meu de era să dau foc la casă? 🙄 😀
      Vă povestesc în postarea viitoare. Nu glumesc, a luat foc hârtia de copt. Numai eu puteam, numai eu… 😀
      Noapte bună și mă bucur că te-ai distrat citind! Mulțumesc!

      Apreciat de 2 persoane

      • rofstef zice:

        My goood-nes Potecuțo dragă.!!!
        Tu mi-ai carbonizat peștele???🙈🙈
        Bă, dacă nu v-am tot învățat – puneți peștișorii ăia într-o tipsie iar lângă ei vreo 3 petarde, apoi pui tava pe balcon, dai foc la petarde, și gata peștii. Fără sfară, fără complicații, și binențeles, fără pești 🤣🤣🤣🤣

        Imi pare rău de pățanie !
        Stai liniștită că oricui i se poate întâmpla 😒
        Aștept să văd care au fost împrejurările..
        O zi bună îți doresc !!!

        Apreciază

  3. Aura B. Lupu zice:

    Cu dormitul înc-o oră după trezit, cu infuzie de cafea, putem da mâna, cu muzica la fel, ploaia… nu prea, cu punctualitatea și rămasul datoare fix la fel, avem multe în comun, Potecuță! Mă bucur se mai descopăr una, alta, te îmbrățișez! 🌹🌹🌹

    Apreciat de 1 persoană

  4. Atipica zice:

    Potecuta sa stii ca tot cam asa de nedumerita-s si eu uneori la ce-mi place si ce nu-mi place. E drept am chestii batute-n cuie…adica stii cum e..poa’ sa se darame cerul si pamantul, chestia aia nu-mi place si gata. Cum ar fi, de exemplu, coada la ghiseu…orice ghiseu. Daca ma pui sa stau la coada…gata..ai terminat povestea cu mine 😀
    Dar am chestii care-mi plac sau nu in functie de Mercur retrograd, luna plina sau cum ma trezesc dimineata…cu sau fara soare-n ochi 😀 De pilda iernile cu zapada 🙂 Noapte cu stele sa ai, Potecuta!

    Apreciat de 1 persoană

  5. Dacă am ajuns lângă expresor să pun o capsulă de cafea, e semn că sunt trează de-a binelea. Dimineața mai greu e până mă spăl pe faţă, apoi totul e în regulă.
    Muzică nu pot asculta de oricare, iar volumul dat mic mă împiedică să aud toate sunetele. Dacă nu aud toate sunetele, atunci de ce o mai ascult?
    Ploaia îmi place doar când nu sunt afară și nici atunci în exces.
    Nu-mi place să mă simt cuiva datoare, motiv pentru care nici ajutor nu prea cer, iar dacă sunt nevoită să o fac, trebuie să răsplătesc într-un fel ajutorul primit.

    Apreciat de 3 persoane

    • Da, la chestia cu ajutorul sunt la fel. Nu mă refeream în sensul ăsta nici eu, ci aşa… cum a fost acum când nu puteam amâna să răspund. 🙂
      O zi frumoasă îţi doresc!
      P.S. Eu ascult muzica la căşti, multe ore pe zi. Cred că nu-mi mai trebuie şi-n club, e mai mult decât suficient.

      Apreciat de 2 persoane

      • Dacă în club nu este muzică live, pentru mine nu are valoare. Pot s-o ascult foarte bine la boxe sau în căști. Eu prefer concertele. Niciodată o înregistrare, oricât de perfectă ar fi ea, nu-mi poate transmite emoțiile pe care le simt la un concert, chiar dacă, să spunem, sonorizarea nu este la fel de bună. Îi vezi, îi simți, cânţi alături de ei… Nu știu dacă am fost prea explicită.

        Apreciază

  6. Am citit pe telefon lepșa ta. La final te-am căutat prin spatele telefonului sperând că mai văd puțină potecuță. Deci mai vreau! Cine mai inițiază o leapșă???

    Apreciat de 1 persoană

  7. Din câte am înțeles, nu ești chiar rea dacă ai timp de somn, însă cineva te trezește 🙂 Ce nu pot zice despre mine 🙂 Dacă vrei să ,,strici prietenia” cu mine – trezește-mă fără mare temei în zi de odihnă 🙂 Odată eram la mătușa-mea, toți ai casei se treziseră mai dimineață, eu – îmi continuam somnul cu mare gust 🙂 Mătușa a vrut să mă trezească și pe mine și îi zice tatălui meu să meargă să mă trezească. El îi zice: Știi ce, ție îți trebuie, du-te și o trezește! Ce , vrei să mă faci dușman cu ea ? 🙂 🙂 🙂

    Apreciat de 1 persoană

    • Te înţeleg perfect, Emilia!
      Mă străduiesc să fiu drăguţă la telefon, da. Nu spun ce gândesc în momentele alea, mi-e să nu-mi fie suspendat blogul 😀
      E clar, dacă nici tatăl tău nu a îndrăznit… cam bănuiesc cum e 😀 😀

      Apreciat de 2 persoane

  8. Zuzu zice:

    🙂 O saptamana frumoasa!

    Apreciat de 1 persoană

  9. tink3rbe11 zice:

    😄Haioasă și la o leapșă.
    Ne plac multe și totuși puține.
    Nici eu nu am stat vreodată să mă gândesc ce-mi place, dar nu-s departe…. În leagăn îmi place și mie, și să ascult nu sa povestesc….
    Da! Zi faină să ai.

    Apreciat de 1 persoană

  10. ecoarta zice:

    Ca de obicei, foarte, foarte! Am savurat fiecare cuvințel, ca în multe m-a regăsit şi eu!

    Apreciat de 2 persoane

  11. Diana zice:

    Ce frumos ai răspuns, draga mea ❤️ Eram sigură că o să îi dai de cap într-un mare fel! Cred că iarăși ne potrivim la unele gusturi, să știi ❤️ P.S. Mie mi-a fost teribil de greu să scriu 10 lucruri care îmi plac, la cele care nu îmi plac, în schimb, nu mă mai puteam opri 😂

    Apreciat de 1 persoană

  12. Tare bine mi-a picat postarea ta, mai plăcută și mai sănătoasă decât cafeaua de dimineață sau orice alt fel de mâncare.
    Sper că nu-i bai dacă plusez cu o întrebare: cum îți place mai mult peștele? Pane, presărat cu făină de mălai sau pur și simplu fript în tigaie? Cu mămăliguță, cartofi pai sau doar cu mujdei de usturoi? Să văd dacă ne potrivim și în asta. 🙂

    Apreciat de 1 persoană

    • Mulţumesc mult, Petru!
      Păstrăvul îl mănânc aşa, puţin pe-o parte, puţin pe alta. Sau la cuptor, în folie. Şi… da, e bun.
      Dar preferatul meu e peştele dat prin mălai, cu lămâie şi mujdei peste el. La mămăligă sau cartofi nu am preferinţe, oricum, dacă e peştele aşa, abia dacă gust din garnitură 😀

      Apreciat de 2 persoane

  13. Florina zice:

    Mie îmi place de tine și de cum ai răspuns 🙂

    Apreciat de 1 persoană

  14. anasylvi zice:

    Ce fain ai raspuns! Imi place modul in care ai alaturat partea buna si mai putin buna a fiecarei situatii. Pestele imi place si mie tare mult, ca si fructele de mare, dar sa fie preparat de altcineva, de preferinta. 😀 Pe langa tine, eu am fost foarte brief, dar eu cam asa sunt, pac-pac-pac.

    Apreciat de 1 persoană

  15. Cat ma bucur ca iti place ploaia:) e asa frumoasa, creativa, unica

    Apreciază

  16. Katherine zice:

    Frumos articol, draga Potecuta! O saptamana productiva inainte si toate cele bune! 🤗

    Apreciază

  17. Issabela zice:

    Subscriu la toate.
    Îndeosebi la dialogul acela matinal duminical… oricît simț al umorului ai avea și-ți place, îl percepi abia după încheierea convorbirilor respective :)))

    Apreciază

  18. daurel zice:

    E o noua abordare a lepşelor, o noua şansa pentru relansare!
    Felicitari

    Apreciază

  19. ina02s zice:

    Peste cu mujdei și eu să fiu pe lista, Potecuță! Muzica da, ploaie daaaa, cafea liniștită as vrea eu. Adormită cum sunt și la serviciu mă uit un pic chiorâș. Acolo se face cafeaua sau daca e la pachet acolo o beau. Cu somnul m-ai lovit, dorm bine și cum_se_cade… Și în concluzie mi-au plăcut răspunsurile lepșei, cumva ascunse-n poteci. 🙂😘❤️

    Apreciază

  20. Ana May zice:

    Cu răspunsurile din leapșă am mai creionat puțin la portretul Potecuței !
    La fel, la fel, la fel,…mai puțin somnul! Mă trezesc dimineață și fresh…e un defect, nu? 🤭

    Apreciază

  21. Alex zice:

    Tare reconfortantă postarea ta, dragă Potecuță. Ai așa un stil vesel, plin de umor, de a povesti despre tine și despre pățaniile tale. Mi-au plăcut preferințele tale, în mute dintre ele regăsindu-mă și eu. Și sunt de acord cu lista celor mai puțin plăcute. Un singur lucru nu mai îmi iese deloc, de la o vreme: oricât aș vrea în anumite zile să dorm mai mult, nu mai reușesc. Mă trezesc, ca după ceas, foarte devreme și îmi sare somnul imediat. Ca să nu mai moțăi, prefer un duș reconfortant și apoi o cafeluță tare, cât mai neagră și fără zahăr.
    Numai bine îți doresc și… poftă bună la pește! Fără emoții de la pârdalnica de hârtie, care se găsește să se aprindă, când ți-e lumea mai dragă… 🙂

    Apreciază

    • Mă gândesc şi eu că va veni vremea în care nu voi mai putea dormi aşa mult, de aia profit acum, fac stocuri de somn 😀
      Îţi mulţumesc mult, Alex! Mă bucur mult că te-ai amuzat şi voi avea grijă data viitoare, stau cu ochii pe hârtie 😀
      Să ai o zi frumoasă!

      Apreciat de 1 persoană

  22. -X- zice:

    „Îmi place ploaia. Oricând, oricum, oriunde.”

    Subscriu cu toata tastatura 🙂

    Apreciază

  23. Asta apropo de gusturile bune… pe care tocmai le remarcasem la un alt articol. 😀 Delicioasa listare definitorie! 🙂

    Apreciază

  24. Pingback: Preiau leapșa … « Daurel's Blog

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s