Te-aş aştepta…

Te-aş aştepta, dacă aş şti că vii,
O oră, două zile şi un veac
Şi până-atunci, în serile pustii,
Aş învăţa să-ţi fiu în timp ce-ţi tac

Ţi-aş pregăti un ceai cu iasomie
Şi liliac aş creşte pe verandă
Aroma lui, întoarcerii, să-i fie
Şi felinar în noapte, şi ofrandă

Aş împărţi bucăţi de veşnicie
Sortate pe mărimi şi pe culori,
Aş ţine una, restul ţi-l dau ţie
Mie-mi ajung secundele din zori

Când ploile îmi vor urla la geamuri,
Le-aş face semn şi le-aş pofti la masă,
De ce să plângă singure pe-afară
Când plânsul cel mai pur se plânge-acasă?

Te-aş aştepta, dacă ai vrea să-mi vii,
O oră, două zile şi un veac
Dar până-atunci, prin clipele pustii,
Învăţ să-mi fiu şi, mai ales, să-ţi tac.

Foto