SMS-uri, râuri, valuri

Am deschis blogul cu intenţia de a căuta o poezie mai veche şi de a repeta experienţa cu ploaia, când mi-am scos vocea la înaintare. Am găsit poezia, m-am răzgândit, am găsit alta, m-am răzgândit, am găsit alta, nu m-am mai răzgândit. Am lăsat documentul să mă aştepte şi am început să caut o melodie care urma să fie fundal sonor. Am găsit, pe rând, 15, m-am răzgândit de fiecare dată. Asta a luat timp. Am zis că hai, pun vocea şi pe urmă caut melodie. Înainte să pun vocea, am zis să deschid youtube-ul, unde am lăsat-o pe cealaltă, să fie deschis, să stea aşa. Prima încercare de parolă s-a lăsat cu „wrong answer”, pe a doua n-am mai încercat-o, am închis şi documentul cu poezia, am închis şi ferestrele cu câteva melodii care au trecut de prima preselecţie, am abandonat şi ideea. Chiar, nu ştiţi ce parolă am pus la youtube? 🙄
Şi dacă tot am abandonat o idee care părea strălucită, am şters de praf o alta, una pe care am amânat-o de câteva ori, crezând că mi se pare. Dar nu, e pe bune. Că tot e vineri şi ne relaxăm. Aşadar, azi vreau să vă întreb despre SMS-uri. Vă explic imediat.

Aş vrea să ştiu cum scrieţi voi mesajele şi cum vă înţelegeţi cu cei care nu scriu ca voi. Vă spun de la început, eu nu îi critic pe cei care obişnuiesc să scrie aşa. Cu mesajele am o problemă, nu cu ei. Şi asta pentru că eu nu mă descurc şi uneori cad în nişte situaţii pe care le deznod destul de greu, că nu pot să spun „taci puţin!”. Nu o fac nici în dialog, apăi în scris.
Eu sunt pe stil scrisoare şi-n mesaje. Evident, stilul diferă în funcţie de persoana la care trebuie să ajungă, nu despre asta vorbesc, ci despre formă. Şi la mine, forma e aceeaşi de fiecare dată. Adică, de la „bună dumineaţa” şi până la „mulţumesc”, dacă e cazul, toate intră-n acelaşi mesaj.
Mă gândesc că omul deschide, citeşte, se lămureşte, răspunde şi gata, trecem la alt subiect. Sigur, au fost şi vremuri în care nu încăpea, cu sistem care nu permitea un mesaj mai lung de nu mai ştiu câte caractere şi trimiteam două sau trei. Dar sunt apuse vremurile, despre prezent vorbim. Şi prezentul permite.

Sincer, puţin-puţin, stilul ăsta cascadă, mai ales când se intră-n labirintul ideilor, îmi dă câteodată o stare cam cum simt când cineva mă întreabă ceva şi când să răspund tot intră peste mine şi mă întrerupe. Sunt nişte oameni care mi-s tare dragi şi cu care vorbesc cu cea mai mare plăcere. Dar câteodată chiar îmi vine să scriu „taaaaaci!”, cum am spus mai sus. Şi pentru că nu pot, pur şi simplu las telefonul din mână şi mă cert cu el, cu acelaşi telefon, în genul: na, hai, vorbeşte singur cât vrei, eu voi citi peste 15 minute, poate până atunci termini”. 😳 Mda, mai fac şi asta.

Exemplu: trânc-trânc, telefonul. Îl iau de pe masă, mai zornăie o dată. Două mesaje:
bună dimineaţa!
Ce faci?
Apuc să scriu scriu „Bună dimineaţa! La mun..” dar fix atunci apare:
eşti bine?
completez cu „că” la mun.. şi dau să scriu că sunt bi… când apare
eşti la muncă, ştiu
ai reuşit să vezi filmul ăla?

no, trebuie să tai „la muncă”, că a ştiut bine că sunt, scriu da, sunt bine, mulţumesc, nu, încă nu am apucat dar am… ” dar apare: „vezi că e pe site-ul…”
mda, asta urma să scriu eu, că l-am găsit dar nu l-am văzut deci iar tai, iar scriu şi până atunci mai apar vreo trei, în genul:
frig tare
eu dau să scriu „şi aici e frig, a nins” dar până să scriu apare
a nins şi la tine?

Sau:
Ce faci?
scriu: „pe acasă” dar înainte să trimit, apare eşti acasă? Trimit aşa cum e, nu mai rescriu, ca să se prindă că-s „online”, sperând că aşa poate fi un dialog normal. Degeaba, nicio treabă 😀
ai cumpărat cartea aia?
e la humanitas
am auzit că-i faină
Da, şi eu am auzit, am comandat-o. E şi film dar eu nu…
am auzit că e şi film
dar nu îl caut
prima dată cartea
hgmkfhgotilfgv 🙄

În astfel de situaţii, când mesajele sunt scrise aşa, apar momente destul de penibiluţe, când răspunzi la ceea ce tocmai s-a spus dar imediat apare alt mesaj care-l anulează pe primul şi rămâi suspendat, nemaiştiind ce să zici:

Aseară am crezut că mor
Tu: vai de mine, ce s-a întâm…
de nervi
tu ştergi vai de mine, alegi să laşi numai ce s-a întâmp…
s-a stricat telefonul
ştegi ce s-a întâmp… şi scrii un penibil „cum?”
s-a închis
tu: şi a rămas aş…
şi nu s-a mai aprins
tu: l-ai dus la…
am fost cu el la reparat…

aţi prins ideea.

Astea-s cazuri fericite când e telefonul lângă tine, chiar dacă vibrează practic nonstop. Dar să nu vă spun cum creşte pulsul când ies 7 minute la o ţigară şi când mă întorc găsesc 12 mesaje. Da, şi eu sunt vorbăreaţă. Dar eu scriu tot într-un roman şi gata, dau send şi mă răcoresc 😀

Voi primţi astfel de mesaje? Sau… aşa se scriu ele şi sunt singura de pe altă planetă care stop nu ştie stop cum să scrie stop? Stop. Şi ce altceva legat de mesaje vă mai scoate din starea de zen? 😀

Foto

Acest articol a fost publicat în Din viaţă... și etichetat , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

115 răspunsuri la SMS-uri, râuri, valuri

  1. ioansperling zice:

    Nu prea scriu mesaje prefer să vorbesc daca celalalt se întinde la vorba

    Apreciază

  2. Ella zice:

    :)) Da nerabdatoare sunt cunostintele tale …
    Fiul meu cel mic mai are obiceiul sa-mi puna asa întrebari în „cascada” dar eu raman la ritmul meu si scriu încet … si „concentrat”! :))
    Il las sa „turuie” ptr ca stiu ca nu am spor cu el … cate-o data îl întreb: „Nu mai bine ma sunai daca tot vrei sa aflii totul asa dintr-o suflare?” :))
    Sa ai un weekend linistit, Potecuta draga! Multumesc pentru comentariul lasat pe blogul eu!
    Te pup!

    Apreciază

    • Hehehe, da, în cazul ăsta e mai bine să se poarte o discuţie directă. Dar na, la muncă nu tot timpul se poate vorbi şi atunci intervin situaţiile astea comice. Comice până la un punct… 😀
      Îţi mulţumesc mult, Ella! Te îmbrăţişez cu drag şi să fii puternică! Gând bun!
      Te pup şi eu!

      Apreciază

      • Ella zice:

        Potecuta, dacă te interesează „scriiturile” mele poți să vezi aici ce am debitat la povestea parfumată! 🙂 Am alt blog pentru ca pe blogul meu de zi cu zi nu puteam sa pun postarea asta, înca nu sunt chiar pregatita sa reancep sa scriu! Imbratisari!

        Apreciază

        • Îţi mulţumesc, Ella! Voi veni cu drag şi acolo 😉
          Te îmbrăţişez!

          Apreciază

        • Ella, am fost în căsuţa ta cea nouă şi m-a impresionat tare mult parfumul cuvintelor. Îţi spun aici La mulţi ani, eşti şi tu un condei parfumat şi te felicit pentru cum ai pus emoţia-n cuvinte!
          La tine nu pot comenta, e doar opţiunea cu google account 😦

          Apreciază

          • Ella zice:

            Potecuta draga, multumesc!
            M-am dus si am dat acces la toata lumea ca sa poata comenta, nu am observant ca era activata doar functia de „google account”!
            Iti doresc o saptamana minunata! Te pup!

            Apreciat de 1 persoană

          • Ella zice:

            Iar nu stiu ce sa cred… va apare dublu comentariul meu? Primul a disparut …
            Deci … Multumesc!:)
            Am fost si am activat comentariile pentru toata lumea! Nu am observant ca era activat doar google! Iti doresc o saptamana frumoasa! Te pup!

            Apreciază

            • Ella, comentariul tău a apărut de prima dată, acum nu mai înţeleg eu. Sper că nu face iar figuri. Dar la mine nu, la mine de prima dată a apărut, fără probleme 🙄
              Mulţumesc, te pup şi eu!

              Apreciază

            • Ella zice:

              Nu stiu de ce la mine … dispare … Poti sterge unul din ele daca vrei! 🙂
              Am copiat ceea ce ai scris depre povestea parfumata si am pus-o în comentariile de acolo! Multumesc înca o data! Imbratisari!

              Apreciază

            • Ella, când se mai întâmplă aşa, dă un refresh. Eu păţesc frecvent asta când scriu pe blogspot. Dar la refresh apare. Sper că acum îţi apare şi celălalt, adică sper să nu fie vorba de o eroare!
              Îţi mulţumesc că ai pus tu comentariul! Te îmbrăţişez şi eu!

              Apreciază

  3. Diana zice:

    Neavand telefon mobil, nu primesc astfel de mesaje. Stilul acesta, insa, e unul dintre motivele pentru care am abandonat FB si, cu timp in urma, messanger-ul.
    Cand scriam mesaje – pe FB sau aiurea – scriam ca tine: scrisorele – sa rezolv totul repede, sa stie celalalt despre ce e vorba. 🙂 Nu-mi plac „fragmentarile” – nici seriale nu-mi place sa urmaresc a TV (le caut pe net, sa le vad „fluviu”), ca prea astept mult pana la urmatorul. 🙂
    Weekend frumos iti doresc!

    Apreciat de 1 persoană

    • Ooh, ce liniştită eşti tu fără telefon! Sunt fix ca tine, fragmentările mă fac să-mi pierd concentrarea. Până ajunge omul la final, cu al 20-lea mesaj, uit despre ce era vorba. 😀
      Îţi mulţumesc, Diana! O zi frumoasă îţi doresc!

      Apreciază

  4. Urăsc auto correctul. Strică tot zenul sms-urilor

    Apreciat de 2 persoane

  5. Roxana Negut zice:

    Si eu la fel sunt. Scriu mesaje tip scrisoare😀 dar ceilalti tot asa fragmentat. Dar imi pastrez stilul chiar daca cateodata conversatiile online se desfasoara exact cum ai povestit mai sus😀 . O zi frumoasa !

    Apreciat de 1 persoană

  6. Ioana zice:

    Te înțeleg perfect. Și eu sunt adepta micilor “romane” ca mesaje. Dar am cunoștințe care fac așa cum povestești. M-am învățat sa nu sar să răspund de la primul mesaj. Aștept câteva minute bune. Concluzionez ce se vrea de fapt de la mine și răspund cu unul singur. Cred că ideea asta de cascada de sms-uri se bazează pe graba cu care fac unii oameni lucrurile. Nu mai au răbdare să întocmească un text elaborat dacă e cazul pentru ce vor să afle, nu mai filtrează informația, ci scriu la impuls tot ce le trece prin minte in acel moment.. Ce putem noi să facem? Ori le spunem, ori ne înarmam cu calm 😊

    Apreciat de 2 persoane

  7. Marian zice:

    Chestia asta este PIRAMIDALA daca { asa ca-n situatia SMS-urilor si-asa cum procedez eu si imaginatzia mea bolnava 😉 } , te gandesti si la … dublul sens : ” peste 15 minute, poate până atunci termini”. 😳 Mda, mai fac şi asta.” 😀 😀 😀 Daca inca mai cauti o melodie pentru fundalul sonor al poeziei pe care o tot cauti si n-o gasesti , iti recomand cu placere Hells Bells a turbatilor aia de la AC/DC … merge si la mancare de cartofi 😉 . Respect !

    Apreciază

    • Mulţumesc pentru recomandare! Nu ştiu cam pe ce poezie scrisă de mine s-ar putea potrivi, dar e bună şi aşa, de ascultat, nu neaparat de asociat cu una.
      O zi frumoasă!

      Apreciază

      • Marian zice:

        ” O zi frumoasă!” Pe canceru’ asta ? 😕 Glumesti nu ? AC/DC este formatia pe care insasi Dumnezeu o asculta atunci cand nu gaseste nimic care sa se potriveasca cu nevoile Lui !

        Apreciază

        • Când adresez cuiva o urare, o spun cu tot dragul. Pentru mine frumosul dintr-o zi nu are legătură cu gradele din termometre, stă-n altceva frumosul ăsta. Mă scuzaţi, retrag urarea.

          Apreciază

  8. Ai fost haioasa! Eu vorbesc la tel, nu scriu mesaje.

    Apreciat de 1 persoană

    • Mulţumesc frumos! E cel mai bine aşa. Numai că nu tot timpul pot vorbi şi atunci e de preferat un mesaj. Dar da, mai bine vorbit, aşa se descâlcesc mai uşor toate 😀

      Apreciază

    • Marina Costa zice:

      Eu prefer sa scriu 1000 de mesaje decat sa vorbesc 2 minute la telefon. 🙂 Telefonul este pentru chestii urgente, pentru programari la doctori si pentru mama, care oricum nu are mobil si mesaje.

      Apreciază

      • Da, înţeleg. Eu prefer să vorbesc când e ceva de lămurit, de pus la punct, sau aşa, pur şi simplu. Dar nu mult. Nu mă întind la vorbă, nu-mi place şi îmi pierd repede răbdarea. Sigur, depinde foarte mult cu cine vorbesc 🙂

        Apreciat de 1 persoană

  9. Vero zice:

    M-ai facut sa zâmbesc. 🙂
    Am cam aceeasi problema ca tine.
    Pe ma enervează oamenii care ma suna de o sută de ori doar sa vada ce fac. I am spus si ieri ce program am, i l-am spus pe toata luna 🙂 . Degeaba
    Ma suna vorbim, apoi dupa careva ore dacă ma vede pe facebook ma intreaba ” ce mai faci?” … O ard la rece. Eu de obicei citesc ceva , daca sunt online sau vorbesc cu cineva/ altcineva.
    P.s. Am scris mult ca sunt nescrisă. Am închis fb pentru câteva zile 😃

    Apreciat de 1 persoană

  10. Ivy zice:

    Eu scriu rar mesaje, cand primesc, raspund telegrafic si se subintelege ca nu prea imi plac mesajele. In schimb la telefon, am limbarnita, e drept ca depinde de interlocutor. Dar stilul in care primesti tu mesaje e amuzant. 😀

    Apreciază

    • La mine la muncă e cam prost semnalul şi oricum e de preferat să comunic aşa, când e cazul, mai ales dacă nu e ceva chiar urgent. Şi cei mai mulţi ştiu asta, de aia trimit mesaje. Da, când sunt în toane bune, chiar mă distrez cu asta 😀
      Te pup!

      Apreciază

  11. Iosif zice:

    Prietenii de pe facebook, la nevoie se cunosc ! 🙂
    O seara linistita, draga Potecuta !

    Apreciază

  12. Deci ca sa o iau usor, intr.o scrisoare (pun . si nu -, pentru că punctul e aci, la îndemână pe telefon, pentru – ar trebui să schimb pagina literelor mereu), când scriu mesaje, aplicația de mesaje compun scrisoare. Asta pentru că mesaje trimit celor mai îndepărtați ca grad de prietenie să zicem. Însă, când scriu pe what up unde cel mai des, câteva ore bune adica, vorbesc cu soră.mea, e asa un val de cascadă de.al meu și un val de.al ei :)) culmea că prin valurile astea ne înțelegem mereu. Chiar dacă imi scrie sa zicem, îmi dau seama ca imi povesteste ceva si o las sa termine sau sa ia pauza :)) si atunci scriu si eu ceva. Însă întotdeauna cand avem ceva de povestit trecem direct la cascadă. După „ce faci?” niciodată nu urmează cascada ci chiar asteptam răspunsul. 😀

    Apreciază

    • Mă faci să „păcătuiesc” prin sinceritate 😀
      Deci: pe whatsApp e cumva altceva. Acolo, dacă x mă întreabă dacă am timp să îmi spună ceva, zic că da, văd că scrie, stau, scrie ceva ce pare logic, văd că nu mai scrie, încep să răspund, să lămuresc omul, şi deşi vede că scriu, mă bombardează cu chestii fără strop de legătură cu ce a întrebat, tot întrebări dar în genul:
      şi ce mai faci
      şi pe unde ai mai fost
      şi ce mai găteşti
      şi când mai mergi pe nu ştiu unde
      şi ai mai citit ceva
      şi auzi? să ştii că-s supărat-supărată pe tine
      am glumit
      hahaha
      ……
      no, recunosc, asta chiar mă enervează puţin. Puţin mai mult 😀
      Sigur, când vorbeşti aşa, cascadă tu, cascadă celălalt, şi pe urmă fiecare stă şi citeşte şi alege, e altceva.
      Te pup, Călătorule!

      Apreciază

      • Ah, acum îmi dau seama că am scris What up :)) face parte din limbajul soră-mii 😀 mă rog, al nostru. Știi, fără legătură cu articolul tău, scuze pentru asta, aveam anumite chestii din familie ca să zic așa. Hmmm … poate că am să scriu un articol despre asta :)))
        Deci concluzia este că într-o conversație cu mine, te-ai enerva. Ce bine că pe aici nu scriem așa, nu? Cum ar fi arătat comentariul ăsta secționat în 6 comentarii mai mici? :))

        Apreciază

        • Vrei să fiu sinceră? Bine, voi fi: eu de câte ori trebuie să scriu denumirea acelei aplicaţii, mă uit pe telefon, să văd cum e scrisă, niciodată nu ţin minte şi fac combinaţii de what’s app, whatts up, watsup. 😀 Aşa că nici n-am observat cum ai scris, eu am scris cum am văzut pe telefonul meu 😀
          Nu cred că m-aş enerva dacă m-ai lăsa şi pe mine să zic ceva. Dacă nu m-ai lăsa, aş răspunde după ce m-aş asigura că ai terminat de zis. Deci mai târziu. Şi atunci te-ai enerva tu 😀

          Apreciază

  13. Mona zice:

    Aici m-ai „prins” 😂
    Depinde cu cine vorbesc și despre ce. Dacă e o persoană pe care nu o cunosc (mi se mai întămplă pe pagina de Facebook a blogului) scriu ca o scrisoare și zic ce am de zis o singură dată. Dacă e colocvial cu persoanele dragi scriu fragmentat, repede și muuuuult!
    Pentru exemplu îți spun ce îmi zice mereu dragul meu: tu ai logoree și în scris și vei intra în istorie ca prima persoană care face sindrom de tunel carpian de la „vorbit” 😁🙈
    Așadar, de data asta eu sunt de cealaltă parte a telefonului 😂
    Te pup!!! Și vorbim! 😜

    Apreciază

  14. CARMEN zice:

    hahahahaha, excelent articol Potecuta!
    daaa, primeam si eu mesaje de acestea, si „ma blocam” … Între timp m-am smecherit – când stiu cu cine am de a face (doar cu acele persoane speciale), folosesc functia de dictare a telefonului. Spun repede tot ce am de zis, telefonul „aude” si transcrie în mesaj si, gata… dau „enter” ☺
    Te pup. Un weekend placut!

    Apreciat de 1 persoană

  15. Mugur zice:

    Sunt dintr-o altă generație și poate de aceea SMS-ul nu face parte dintre sistemele de comunicare agreate de mine. Și probabil, pe cale de consecință, nici nu sunt „agresat” cu asemenea mesaje. Și când totuși se întâmplă, mesajele mele sunt naturale, de tip „scrisoare”, chiar dacă de foarte mici dimensiuni. Cel puțin încerc, pentru că la un moment dat te corupe sistemul telegrafic și măcar în răspunsuri se mai strecoară exprimări… „pe repede înainte”, dar niciodată cu prescurtările acelea teribile, pe care le-am văzut uneori date ca exemple prin unele articole de blog.

    Apreciat de 2 persoane

  16. Potecuț, ești pe sufletul meu. De la salut( e drept, uneori, când sunt mult prea grăbită să îmi scriu SMS-ul scrisoare, se întâmplă să uit să dau binețe, dar, ca o fată bine crescută, le dau la sfârșit, după scuzele de rigoare. Evident în același SMS 😀 ) până la formula de final. Totul spre exasperarea copiilor mei, care la rândul lor mă exasperează pe mine fragmentele lor de propoziții, că nu pot să stau și eu liniștită ca tot ca omul, să le citesc mesajele. Și uite așa intru într-un cerc vicios din care nu reușesc sa mai ies decât dacă închid mesageria și îi sun, deși sunatul copiilor mei e o altă chestie care face praf orice zen 🙂 Păi spune și tu dacă nu am dreptate. Îmi sun într-o zi fiul să îl întreb o chestie profesională din domeniul lui de activitate. Știu că e ocupat, dar îmi spun că mă sună el când își face timp. Așa că aștept… și aștept… și… îmi văd de treabă, bombănind în timp ce încerc să aflu singură chestia aceea pentru care îl sunasem. După patru zile(și nu glumesc! ) primesc un telefon. La capătul celălalt, băiatul meu mă întreabă candid: m-ai sunat, mama, e urgent? … Ce ziceai de zen?

    Apreciat de 2 persoane

    • Vaaaai, nu mai pooot de râs! Draga mea, te rog frumos să nu te superi că râd, ştiu că zen-ul tău a fost praf în situaţia aia dar… Îţi dai seama ce ocupat a fost? Patru zile nonstop 😀 😀
      Deci şi tu eşti adepta scrisorilor 😉 Ce-mi plac mie scrisorile! 😉
      Te pup şi îţi mulţumesc mult!

      Apreciat de 1 persoană

      • Atunci, nici nu vrei sa stii ce am tot bombanit. Acum, rad si eu de cate ori imi aduc aminte, mai ales ca nu pierd ocazia sa ii amintesc . ”Hai, ca exagerezi, mama, chiar au fost patru zile? Nu mi-am dat seama. dar se putea si mai rau, sa nu te sun deloc, nu crezi?” imi spune el zambind un picut cam stramb. Dar de atunci imi raspunde la telefon…in aceeasi zi 😀
        Asa ca am inteles ca trebuie sa ii dau zenului ce al lui si totul va fi bine si frumos, sau macar pe aproape. Iar eu, dupa cum vezi, o sa continui sa scriu totul intr-un mesaj. Si daca ma supar, cate unul in stilul meu personal, pentru fiecare segmentel de propozitie pe care il primesc 😀 😀 😀
        Zi frumoasa si tie, Potecut!

        Apreciază

        • Aha, deci tot răul spre bine, până la urmă. Deşi nu-i vine să creadă că au trecut patru zile, acum percutează totuşi în timp record 😀
          Foarte bine faci, nimic nu trebuie să ne scoată din stilul nostru. Rămânem fidele acestui fel de-a scrie, indiferent de vremuri şi de tehnologii… 😉
          Te pup, draga mea!

          Apreciat de 1 persoană

  17. illusion zice:

    Eu, sunt norocoasă – n-am din ăștia… Sau le e frică de mine că știu că am blog, deși (eu cel puțin) nu mă văd vreo grammar nazi (și oricum fac tot timpul câte o greșeală).

    Apreciază

  18. 1.Parola este 12345
    2.si eu scriu romane si ma racoresc :)))))
    3. ce hateri suntem si noi….asa cu totii… Cand suntem tratati cu seen, nu e bine, cand suntem bagati in seama, nu avem chef :)))))). Rasfati. Specie de rasfatati :)))

    Apreciază

  19. Nu prea am ce să povestesc despre mesaje sau convorbiri telefonice. Scriu cam o dată pe lună câte unul scurt, iar la telefon vorbesc cam o dată pe zi (în medie). Se întâmplă, totuși, să fiu prins câteodată pe messenger la facebook, dar încerc să scap onorabil din discuțiile de genul celor pe care le-ai povestit mai sus.

    Apreciază

  20. :))) mulți nerăbdători sau nehotărâți in jur:)))

    Apreciază

  21. psi zice:

    nu prea (mai) folosesc sms-ul, mai mult pe fb messenger și whatsapp scriu, dar am încă obiceiul de a aștepta răspunsul omului (uneori chiar kilometric fiind) înainte să zic ce e de zis. și chiar și când nu este așa (că am și repeziți prin jur) tot aștept. iar mesajele mele sunt unitare. (din fericire nu comunic precum cei mai tineri cu adik, cf? și alte îmnșiruiri de litere).

    Apreciat de 1 persoană

  22. Mi se intampla si mie sa primesc mesaje in cascada cum zici tu, eu las interlocutorul sa ia o pauza si apoi ii raspund 😊 la tot ce vrea sa stie. Pe mine insa ma scot din minti prescurtarile de genul: cf? Si tot asa, mai ales ca se intampla sa nu stiu despre ce e vorba 🙂🙂🙂

    Apreciat de 1 persoană

  23. ecoarta zice:

    Buna, Dorulet! (Ti-am spus ca Dorulet vine de la „poteci de dor”!?)
    Da, cred ca tuturor ni se trimit genul asta de mesaje, dar…personal inchei rapid cu diverse formule „mincinoase” evident, ca altfel nu scap.
    Altii scriu mesaje de plictiseala si mai si recunosc🤔, iar eu zic ca doar p…ti se plictisesc!
    Sunt de moda veche, recunosc, adica scrie, frate, o propozitie cu subiect si predicat, eventual adauga si un atribut sau complement, sa inteleaga „Mandea” despre ce e vorba. In caz contrar…
    Iaaar m-am lungit-latit, dar sper ca am fost cat de cat coerenta…
    Cu drag, o imbratisare de la mine!🤗

    Apreciază

    • Nu mi-ai zis dar am dedus io 😀
      Şi eu fac ca tine, cert omul în gând şi tot în gând îl iert repede când văd că face o pauză. Dar e tare ciudat stilul ăsta, zău. Şi ajung să uit începutul până ajunge la final. Uoof! 😀
      Te îmbrăţişez şi eu cu drag şi îţi mulţumesc!

      Apreciază

  24. Beta zice:

    Eu prefer sa vorbesc si de regula sunt cam grabita, spun ce am de spus si gata. Mesaje dau rar si cand nu pot gasi disponibila persoana pe care o caut. In rest te felicit pentru articol, mereu plin de miez si cu trimitere la analiza. ❤

    Apreciază

  25. admin zice:

    Bine v-am regăsit!
    Mă bucur să vă informez că blogul ldclement.wordpress com şi-a reluat ativitatea. Autorul conţinutului său vă invită să-l vizitaţi din când în când! Aşa va proceda şi el (din când în când). Cu bine, pe curând!

    Apreciază

  26. Marina Costa zice:

    Pe whatsapp si pe FB messenger arata cam la fel si la mine. Pe mine ma enerveaza noul stil de a scrie K in loc de c. Si e molipsitor, frate!

    Apreciază

  27. Monica Tonea zice:

    Râd. Că eu, ca tine. Cândva. Dar aparent suntem înțelenite într-o lume veche. Juniorii s-au amizat copios. Cum că, scriu povești în mesaje sau ce? Aahaha, pui și punct, au continuat ei. Am mustăcit. Dar cum trebuie? Eu așa am învățat, le spun. Deja ai detaliat tu, Potecuță, cu “cum trebuie”, e musai daca vrei să ții pasul cu milenialii ăștia. Uite cum îmi fac ei:
    Mami
    …Eu deja alaramată
    Urgent
    …Deja inima mi-e bucățele
    Azi
    …mi-e rău
    Cartea asta
    …Pfiu, răsulflu ușurată
    Urmează imaginea cărții
    Să o cumperi
    Și așa am învățat să vorbesc cu toți. Cu nimeni nu mai port un dialog cap coadă.

    Apreciază

    • Hahahaha! E bine că te-ai obişnuit, că altfel uite, se lasă cu palpitaţii şi te cred şi înţeleg.
      Na, ei sunt în pas cu moda, noi am rămas în urmă… 😀
      Te pup, draga mea!

      Apreciază

  28. lucillette zice:

    la mine nu permite prezentul să trimit decât un mesaj limitat; că dacă sare de nr caractere, îl transformă în mms și nu-l mai trimite; cum eu nu știu, ori încă nu m-a preocupat să umblu pe unde o fi de umblat, dacă o fi, să schimb situația, iată-mă-s tot în anii de demult duși, cu toată astă nouă tehnologie la purtător.
    Nu-i niciun bai însă, scriu sms uri foarte rar, există aplicații dedicate comunicării de felul ăsta. Unde, da, lucrurile decurg fix cum spui și tu. Uneori e distractiv, alteori enervant, chinuitor chiar. Dar peste toate trecem noi, nu? Așa încât rămâne doar plăcerea

    Apreciază

    • Cred că nici nu merită să te complici să cauţi setările. Cum ai spus, sunt aplicaţii destule şi dacă oricum nu scrii des mesaje, nu cred că te încurcă asta. Eu stau prost cu răbdarea deci nu prea am nervi să stau să caut. La mine merge, aşa a fost setat, nu aş fi ştiut eu cum să-l fac. Văd că mă lasă să scriu mesaje lungi deci sunt liniştită.
      Sigur că trecem. Şi asta oricum nu e ceva ce ne-ar putea împiedica în vreun fel. Ne enervăm, ne calmăm, trece 😀
      Mulţumesc, Lu!

      Apreciază

  29. Alex zice:

    Ha, ha! Esti tare amuzantă, dragă Potecuță, dar ai mare dreptate. Privind în urmă, foarte în urmă, cu nostalgie, mi-am amintit de vremurile când le scriam colegilor, prietenilor, scrisori! Așteptam și o săptămână un răspuns! Dar am rămas cu amintiri frumoase din perioada armatei sau din anii de facultate. Cred că pe atunci știam să avem răbdare și nu abordam acest „stil mitralieră” cu care trimit unii mesaje. Atât de grăbiți că nu mai înțelegi nimic din mesaje, cu această nouă „sintaxă” ultraprescurtată. Noi să fim sănătoși! Iar „grăbiții”… nu au decât să o ia înainte, cu viteza lor!
    Numai bine și o seară veselă, dragă Potecuță! 🙂

    Apreciază

    • Îţi mulţumesc frumos, Alex!
      Ai dreptate, sunt grăbiţi şi să fie grăbiţi dacă aşa le place. Problema e că uneori mai mult se complică şi mai mult timp pierd când, din graba lor, nu se mai înţelege nimic şi sunt nevoiţi să explice. 😀
      Eheee, nu mai vine vreme scrisorilor, rămânem cu amintirea…
      Săptămână frumoasă îţi doresc!

      Apreciat de 1 persoană

  30. Ce să zic?!? Mi s-a cam întâmplat cândva. Acum nu prea mai am conversații pe mess. Am mai intrat și eu din greșeală peste mesajul celeilalte persoane și am raspuns aiurea, dar asta numai pentu că nu văzusem ce-mi scrisese ultima oară… 😁
    Eu scriu cuvintele întregi și clare, cu „bună” și „seară frumoasă” sau ce-o fi atunci. Oi fi mai de modă veche… 😊

    Apreciază

  31. ina02s zice:

    Nu mi se ntimpla, sa treaca zi, sa nu ca’t in cutia postala, dupa fr’o scrisoare parfumata, desi stiu ca nu-i posibil. Mi-am creat refexul si le spun si vecinilor ca astept un mesaj de drag si cand colo numa’ facturi si reclame. Acum tu si scrisori, sms-uri. Unde-s telegramele de altadata??? 😀 Strangeam/ colectionam scrisorile… Zambesc. Mi s-a ntamplat sa prescurtez, in mesaje, in messu’ de altadat’. Am incercat sa nu stalcesc prea rau cuvintele, sa las gramatica in pace. De mitraliat, cum zici, n-am facut. Am primit in schimb. M-am obisnuit cu expeditoru’ il las in pace, ma lasa in pace. Scriu ceva legat de subiect. Cumva, in contratimp, ca raspuns.. Uneori ilogic. Evolutia… 🙂

    Apreciază

    • Eheeee, bine-ar fi să se mai strecoare şi o scrisorică printre facturi. Anul ăsta sunt şanse mari, în campanie 😀 😀
      Şi eu am colecţia de scrisorele, e păstrată bine, e de mare preţ. Că uite, sunt deja rarităţi deci e musai să avem grijă de ele.
      Mda, în unele puncte evoluţia asta cam încurcă…
      O zi bună, Ina!

      Apreciat de 1 persoană

  32. anasylvi zice:

    In general incerc sa port un dialog, chiar si prin mesaje. Se mai intampla uneori si astfel de situatii, ce sa ii faci, dar imi place sa cred ca acopar eficient aceste aspecte. 🙂

    Apreciază

  33. Suzana zice:

    Cred ca eu nu ar trebui sa comentez acum. Dar totusi o fac, cam ezitant…
    SMS-urile mele sunt doar din cele vitale, musai, 112, intelegi ideea. Si evident de sarbatori. E un capitol aproape inexistent in viata mea! Am un telefon ‘aparent’ istet pentru a trimite-primi poze. Dar il tin acasa, are alt numar si se descarca atat de repede ca nu-l suport. Si cand il tin in mana ma deranjeaza undele lui! 🙂 Trebuie sa-i gasesc un suport plauzibil! 😀
    Asa ca nu prea inteleg raurile si valurile de la tine. Cred ca eu apartin altei povesti…
    Oricum, poate revizuiesti ideile, utilitatile, prioritatile… Eu cam asa ma gandesc…
    Chiar daca in epoca noastra suna ca nuca in perete, sau pe acolo…

    Numai bine draga Potecuta! Experimenteaza pauze si tragi concluziile dupa. Desi cred ca, dupa aceasta postare, concluziile deja exista! 🙂 Imbratisari cu drag!

    Apreciază

    • Suzana, nu sunt dependentă de telefon sau de reţele. Am o prietenă cu care aşa mă înţeleg, prin mesaje. Ea la muncă, eu la muncă, nu putem vorbi. Dar ne dăm raportul prin SMS. Eu scriu cârnaţ, ea tot aşa numai că ea scrie cum am exemplificat. Şi mai sunt câţiva cu acest obicei. Nu e vorba de schimbat priorităţi, nu e ca şi cum pierd timp cu ceva neimportant. 😉
      Dacă toţi cei dragi mie mi-ar fi aproape, aş arunca telefonul fără nicio problemă. Dar cum nu e aşa, îmi e de folos. Dar e foarte bine dacă poţi sta fără el, chiar nu pierzi nimic.
      Îţi mulţumesc! Îţi doresc o zi bună! Te îmbrăţişez şi eu!

      Apreciază

  34. Amalia zice:

    De multe ori nu las niciun comm., fiindca mi se pare deplasat sa mai vin si eu cu o parere dupa vreo 70-90 de comentarii. Ce as mai putea sa spun nou? :)Totusi, macar sa te salut…
    Telefonul mi se pare extrem de obositor. Nu imi place nici sa vorbesc la el, daramite sa scriu mesaje. Linistea noastra s-a dus odata cu apartitia smartphonului, si uite, asta este una din cauze pentru care nu ne mai ajunge timpul. Messengerul si fb le-am dezactivat, dar folosesc whatsapp si sms-urile pentru a tine legatura cu fetele mele. In rest, in caz de informatii importante, scriu mesaje lungi care cuprind absolut toate info. Ca si tine, incep cu Buna ziua! si sfarsesc cu Multumesc!.

    Apreciază

    • Amalia, pentru mine fiecare comentariu în parte e foarte important şi mă bucură mult! Important pentru că vreau să vă ştiu părerea şi pentru că am de învăţat din fiecare, nu din alte motive, nu vânez comentarii ca să am nu ştiu ce beneficii, că singurul şi cel mai important beneficiu e faptul că vă citesc pe voi toţi.
      Da, nu e culmea? Că deşi poate şterge distanţe, smartphone-ul parcă ne-a îndepărtat de ce înseamnă comunicare şi ne papă cam tot timpul?
      Îţi mulţumesc frumos! O zi bună îţi doresc!

      Apreciat de 1 persoană

  35. meddartis zice:

    Măăăi… Eu, din câte văd, problema mesajelor-cascadă pe care le primești tu nu este forma în care ele vin, cât faptul că expeditorul lor răspunde în cadrul lor la propriile lui întrebări, iar asta transformă dialogul în…monolog. Da’ să știi că treaba asta se poate face bine mersi și verbal și e groaznic de iritantă. Cred că una dintre calitățile mele favorite este capacitatea de a întreba din interes sincer, nu din aflare în treabă.
    Eu, în afară de răspuns la propriile mele întrebări, fac de toate. Scriu romane, dau telefoane și mai vărs și câte o cascadă miiică, mai ales la persoanele foarte apropiate sau când sunt megaentuziasmată. Dar sunt doar vreo 2 mesaje, maxim 3, care transmit o idee clară. Cel puțin, așa îmi place să cred :)).
    Darrr eu zic că totul se poate rezolva prin comunicare. Spui ce nu îți place și gata. Sau poate oamenii respectiv citesc articolul și se simt. Abordare subtilă. :))

    Apreciază

    • Hehehe, ce simpatic e comentariul!!
      Să ştii că gata, m-am liniştit, merg pe ideea ta că ei răspund singuri la întrebările lor, eu doar asist la dialogul lor cu ei 😀 Dacă privesc aşa, e chiar amuzant şi plăcut 😉
      Nu e nevoie să îmi expun părerea, nici nu aş putea. Şi până la urmă, nu pierd nimic, doar din când în când nişte nervişori. Dar asta nu e de băgat în seamă 😀
      Îţi mulţumesc mult!

      Apreciat de 1 persoană

  36. Şi după toate astea, apare întrebarea: dar ce ai? Eşti supărată?

    Apreciază

  37. amdinimadecoral zice:

    Eu telefonul îl folosesc la parolarea în doi paşi.La numerele străine sau ascunse nu răspund…rămâne doar iubitul care locuieste la cam 200 de km de mine şi ne trimitem sms doar ca să aflăm când intră celălat pe net (pe fb).Aşadr e foarte tăcut telefonul meu!Nu mă invidiaţi……….

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s