Poveste-n poveste

Sursă foto
Tăceri găzduite de Carmen

Acest articol a fost publicat în Miercurea fără cuvinte. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

69 de răspunsuri la Poveste-n poveste

  1. Foarte drăguți bonzaii aceia din hârtie, dar și fotoliul cu pernă m-a făcut să mă simt ca într-o poveste cu pitici. Mulțumiri pentru frumusețile de azi, Potecuță!

    Apreciază

  2. Roxana Negut zice:

    Ce frumos! Un decor magic!

    Apreciază

  3. clipederaidiniadulmeu zice:

    Doamne ce frumoase sunt! Căte nu poate face o minte iscusită și o mână dibace?

    Apreciază

  4. Mona zice:

    Le-am adorat pe toate! Minunate! ❤

    Apreciază

  5. M-am mirat de unde le gasesti….Malena Valcarcel din Spania, de data asta ai lasat un indiciu! Mersi!

    Apreciat de 1 persoană

    • Erika, nu pun poze la miercurea fără cuvinte fără sursă. Cine e interesat poate afla foarte uşor ce e cu ele, cu un simplu click pe sursă. Cum e fără cuvinte, nu pot scrie mai mult de atât. Dar indicii las mereu. Acum e numele autorului scris pe poze, da. Dar în rest, sursa duce exact în locul în care trebuie. E foarte simplu 😉

      Apreciat de 1 persoană

  6. ina02s zice:

    Lumea cartilor, nesfarsita poveste, ce frumos transpusa 🙂

    Apreciază

  7. Ioana zice:

    Câtă migală și măiestrie… nu mă satur să mă uit la ele 😀

    Apreciază

  8. Ella zice:

    Wow! Chiar de poveste!
    Tote sunt foarte drăguțe, dar am cumva cumva o strângere de inimă!. Acestea sunt cărți (noi / vechi nu contează), nu merită să fie transformate în altceva. Ar fi putut folosi ziare în schimb.
    Zile senine îti doresc! :))

    Apreciat de 1 persoană

    • Mă bucur că îţi plac, Ella! Şi mie-mi plac mult.
      Dacă te uiţi cu atenţie, unele nu-s decupate deloc. Sculptura e aplicată. Da, e drept, e păcat oricum ar fi. Dar admir reziltatul final şi nu mai caut partea negativă. Deja fapta e „comisă”, aşa că ar fi în zadar 🙂
      Îţi doresc o zi frumoasă, draga mea! Şi mulţumesc!

      Apreciază

  9. CARMEN zice:

    o Doamne, cu adevarat „poveste-poveste”! Superbe aceste decupaje, adevarate opere de arta. Cata candoare, cata puritate!… Fenomenal ce efect placut pot avea si cata emotie pot transmite!
    Happy WW Potecuta draga 😀

    Apreciază

  10. Maria zice:

    câtă pricepere și răbdare! Un decor de poveste, într-adevăr!
    Happy WW!

    Apreciază

  11. Diana zice:

    O metoda ingenioasa de reciclare! 🙂 Talent sa fie, hartie se gaseste!
    Sunt superbe „miniaturile” acestea!
    Happy WW!

    Apreciază

  12. ane zice:

    Din imaginea cu nr.3 am primit o carte, nu stiam cine mi-a trimis-o. Tu erai! Mă bucur. Multumesc pentru inedit, Potecut !

    Apreciază

  13. Chiar de poveste sunt imaginile. Toate. Aș alege, totuși, căsuța din copac. Oare pentru că are puțină culoare și nu am vizitat măcar una până acum? 😀

    Apreciază

  14. Iosif zice:

    Eu votez cu lupu’ ca are o simbolistica aparte, si mi-s dragi povestile cu salbaticiuni ! 🙂
    O zi faina, draga Potecuta !

    Apreciază

  15. splendida poveste, ma tot uit la ea de-un timp….

    Apreciază

  16. 9 zice:

    Ce frumuseti!😀

    Apreciază

  17. Ivy zice:

    ,,Fotoliuuul din odaaaie…” şi un gramofon, imaginea care m-a dus cu gândul la decorul unei piese de teatru, aşteptând actorul să aprindă lampa, apoi cu o carte în mână pe fotoliu, ascultă piesa muzicală preferată.

    Apreciază

  18. Alex zice:

    Incredibile lucrări. Ce talent, ce migală, ce idei frumoase. Să faci asemenea minunății din hârtie… nu oricine are un asemenea talent.
    Ne-ai încântat și de astă dată cu cele postate, dragă Potecuță. Numai bine și un weekend minunat! 🙂

    Apreciază

  19. Marian zice:

    Asa au facut dintotdeauna oamenii cartilor : unii au organizat autodafeuri { de la Savonarola si terminand cu Hitler } , altii le-au interzis pur si simplu si …le-au dus la retopit { se intampla chestia asta si-n Romania anului 1987 } facand din ele … hartie higenica pentru export fireste . Altii le-arunca la gunoi pur si simplu { nu ca n-ar fi si gunoaie printre ele }, majoriattea nu citesc carti deloc iar altii { cum este Malena Valcarcel din Spania } , incearca sa atraga atentia asupra frumosului ce-l pot contine paginile unei carti prin crearea de frumos . Frumoase , nu zic nu , acele obiecte dar , INTOTDEAUNA VOI PREFERA SA LE CITESC SI NU SA-NCERC SA LE TRANSFORM IN CEVA PLACUT DOAR OCHILOR CACI , CARTEA ESTE BALSAM PENTRU MINTE SI SUFLET . Pentru efortul de-a cauta si-a prezenta … ce se poate face cu o carte sau mai multe , ai tot respectul meu !

    Apreciază

    • Vă mulţumesc frumos!
      E un punct de vedere pe care îl respect. Am mai spus, eu aleg să nu mă gândesc că au fost stricate acele cărţi. Dar, cum am spus, accept absolut orice părere.

      Apreciază

  20. Câtă migală! Sunt foarte frumoase, dar o să fiu un pic de Ghiță contra și voi spune că îmi pare rău că au stricat cărțile deși înețelg că asta e ideea să fie din cărți, să fie litere. Dar e o parte din mine care suferă că e tăiată cartea.

    Apreciat de 1 persoană

  21. Eu spuneam metaforic ca uneori sculptam litere, dar iata ca…..
    Superb.

    Apreciază

  22. juergen61 zice:

    Great work, poetic and warm ! Kind regards, Jürgen

    Apreciază

  23. Beta zice:

    Maini dibace si minte multa. Frumosul nu poate iesi din nimic. Multumesc si tie om frumos pentru minunatele imagini ❤

    Apreciază

  24. anasylvi zice:

    Vai ce frumusete, cum de mi-au scapat! ❤

    Apreciază

  25. Wow ce frumoase sunt. Nici nu ma pot gandi cat timp iau detaliile acelea 😍

    Apreciază

  26. Nu ştiu de ce, dar mă întristează faptul că o carte este transformată într-un decor. 😦 Sunt frumoase ca şi aspect, dar nu mai pot fi citite, iar cărțile se nasc cu rolul de a fi citite. Poate doar eu sunt prea ataşată de ele şi le privesc mai mult decât ca pe nişte obiecte. Nu ştiu, dar cărțile mele parcă au suflet…

    Apreciază

Lasă un comentariu