Cum spunem când n-o putem spune?

Mă întorc în trecut
şi mă opresc într-un moment
cu un profesor pus pe şotii,
inventând un joc,
tăind bileţele,
scriind cuvinte
şi punând reguli:
descrie cuvântul
fără să rosteşti:
nici
nici
nici
nici
şi sub nicio formă… nici
.

Greu joc!
Frumos joc!
Noi, curioşi
şi plini de energie,
convinşi că putem,
că ştim,
că reuşim orice,
că suntem pregătiţi,
că ştim sinonime multe,
că nimic nu ne opreşte.
El, indulgent,
pregătit pentru momentul
greşelii făcute
de elevul din grupul 1
şi primului punct
pus echipei B.

Reţin scorul grupului meu
în jocul născocit
de profesorul glumeţ.
Cum să descrii şcoli
fără să spui
elevi,
învăţător,
profesori,
cărţi,
lecţii,
ore,
cursuri,
instituţie,
învăţământ,
bănci,
scris,
citit,
note
etc
şi ei să ştie
fără să le spui?

Nu e uşor să spui
ce gândeşti, ce simţi,
ce vrei, ce trebuie,
când eşti nevoit să ţii cont
de reguli, să spui fără să o spui,
să simţi fără să o poţi rosti.
Nu e uşor nici să vrei să scrii
şi să nu existe o literă.
O singură literă
te pune într-o
încurcătură fără ieşire.

De pildă,
cum să descriu te iubesc
fără să o spun,
respectând o regulă nescrisă,
când nici despre drgoste
nu pot scrie
din moment ce îmi lipseşte
o literă ce uite, devine brusc
esenţă, miez, sens,
deşi textul e oricum înţeles.
Şi prin clipe, primăveri,
prin noi,
un lucru oricât de mărunt,
pentru cei din jur,
o privire, un zâmbet, un semn,
devine de nepreţuit
când lipseşte
şi, deşi putem păşi prin zile
şi fără de el,
suntem incompleţi
căci ne împiedică să ne fim.

Foto

Reclame
Acest articol a fost publicat în Suflet pe poteci și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

61 de răspunsuri la Cum spunem când n-o putem spune?

  1. „Nu e uşor să spui
    ce gândeşti, ce simţi,
    ce vrei, ce trebuie,
    când eşti nevoit să ţii cont
    de reguli, să spui fără să o spui,”

    Nici nu ai idee cat de greu e…
    Cand trebuie sa cantaresti fiecare cuvant, pentru ca o singura greseala ar putea rani oameni la care tii..

    Apreciat de 1 persoană

  2. Iosif zice:

    E de-ajuns sa ma gândesc,
    La ce-ai scris cu pasiune,
    Simtind cât de mult iubesc,
    Gândul inimii nebune.
    Tot ce exprimi în cuvinte,
    Sunt imagini virtuale,
    Vise mari, neîmplinite,
    Care pot fi materiale.
    Doar sa crezi în revelatii,
    Sa speri, sa iubesti mereu,
    Si îti vei cunoaste fratii,
    Cei nascuti din Dumnezeu !
    Un Weekend de vis, draga Potecuta !

    Apreciat de 2 persoane

    • Mă bucur că un gând de-al meu, indiferent despre ce e el, poate deschide atâtea uşi ale imaginaţiei. Fiecare interpretează diferit şi nu e nimic rău în asta.
      Mulţumesc! O zi frumoasă!

      Apreciază

  3. Pot povesti până poimâine, pentru Potecuță poate prea puțin potrivite par proverbele, pot părea pleonastice, papagalicește prezic: Potecuța , poeta peste -poate!

    Litera P.

    Apreciat de 5 persoane

  4. Mugur zice:

    „devine de nepreţuit
    când lipseşte
    şi, deşi putem păşi prin zile
    şi fără de el,
    suntem incompleţi
    căci ne împiedică să ne fim.”

    Și cred că acel ceva ce ne lipsește și ne împiedică să fim, este poezia Potecuței, cu vers rimat sau rimă albă, ba chiar și cea în proză, căci și acolo reușești mereu să faci poezie.

    Apreciat de 2 persoane

  5. Ana G. zice:

    Eu nu știu spune nici când pot spune.

    Apreciat de 2 persoane

  6. ecoarta zice:

    Uite, nu m-am gandit niciodata la inexistenta unei litere/sunet!? Dar tu sa stii ca ea sau el (sunetul) iti urla in nefiinta cuvantului nerostit, dar pe care mintea ti-l coace si te impunge sa-l cauti in adancul existentei tuturor cuvintelor lumii!
    Doamnee, ce-am putut scrieee!
    Poezia e durere mare, te da cu capul de toti peretii…acum intelegi de ce-am scris ce-am scris!?
    Ca de obicei, ceva profund, fermecator!
    Dorulet, noapte buna!

    Apreciază

    • Ce-ai putut scrie… ai scris tare frumos şi profund şi să ştii că ai dreptate. Dar cred că tocmai aia e, că nu prea avem curaj să le căutăm pe acolo…
      Îţi mulţumesc mult! Eu nu vreau să vă dau cu capul de nimic, pe cuvânt! Vă vreau întregi şi perfect funcţionali 😀
      O zi cât se poate de bună şi frumoasă să ai!

      Apreciat de 1 persoană

  7. 9 zice:

    Spune-o direct și mai vezi tu pe urmă. 🙂

    Apreciază

  8. CARMEN zice:

    emotionant… atat pot spune. Draga Potecuta, m-ai cam lasat fara cuvinte, plutind pe unda amintirilor… facând popas în locuri asemanatoare popasului facut de tine în amintirile tale si punand „sablonul” celor descrise de tine peste momente asemanatoare traite de mine si spun: zau ca ai dreptate!
    „Nu e uşor să spui
    ce gândeşti, ce simţi,
    ce vrei, ce trebuie,
    când eşti nevoit să ţii cont
    de reguli, să spui fără să o spui,
    să simţi fără să o poţi rosti.”
    Multumesc ☺

    Apreciat de 1 persoană

  9. Diana zice:

    Copiii fiind, jucam „mima” – ne dezvoltam vocabularul, aptitudinea de „a transmite” fara cuvinte, ne distram. Acum, uneori am senzatia ca jucam, cu totii, „mima” si se intampla sa nu gasim gestul potrivit, zambetul potrivit – poate sunt acolo, dar nu le vedem, nu le intelegem (si asa li se intampla celorlalti cu noi) poate pentru ca acum sunt mai multe reguli, poate pentru ca analizam prea mult semnificatia fiecarui semn, fiecarui zambet – de teama sa nu intelegem gresit, sa nu fim intelesi gresit… Cumva, cred ca ne impiedicam singuri „sa ne fim”. 🙂
    Weekend minunat iti doresc, Potecuta!

    Apreciază

    • Oh, da! Şi mima, dincolo de amuzamentul pe care-l naşte, ajută mult la dezvoltare.

      Jocul ăsta de care am amintit îl practicam la ora de engleză şi era în genul: două echipe, se alegea pe rând câte un elev, trăgeam un bileţel din bol. Pe bilet scria aşa:
      copac
      nu ai voie să rosteşti: parc, crengi, coroană, flori, fructe, frunze, trunchi, rădăcini, lemn.
      Explică-le colegilor tăi, fără să arăţi nimic, ce scrie pe bilet.

      Îţi dai seama cât ne strofocam şi ce distracţie era când, din graba de a lua punct, scăpai un cuvânt din cele interzise şi se ducea punctul la ceilalţi.
      Ne pune vocabularul la treabă.

      Câtă dreptate ai, Diana! Da, noi ne suntem propriile piedici, noi ne complicăm să tot analizăm, când totul e de fapt atât de simplu…
      Îţi mulţumesc mult! O zi bună îţi doresc!

      Apreciat de 1 persoană

  10. Spui cu gândul și atât. Gândul are alfabetul ori cinci și cine are urechi de auzit aude. Profesorul știe și regula e esențială.

    Apreciază

  11. Profesorul acela a pus o cărămidă trainică în viitorul de poet al celor ca tine, după cum s-a văzut și se vede. Pentru că poetul, în impulsul său de-ași descrie cât mai profund sentimentele, trece peste reguli și inventează noi expresii pentru a se exprima.

    Apreciază

  12. ioansperling zice:

    Din gesturi mici sunt construite iubiri mari!

    Apreciază

  13. ane zice:

    Unele cuvinte trebuiesc înțelese. O litera lipsă este enigma. 🙂

    Apreciază

  14. Alex zice:

    Ce frumos știi tu, dragă Potecuță, să ne încânți sufletul cu versurile tale, cu întâmplări povestite, cu gânduri atât de sensibile. Ai amintit de acel joc școlar (tare faină ideea profesorului!), pentru a ne întoarce la realitatea în care ne găsim cu toți și în care, de multe ori, asemeni jocului vostru de la școală, încercăm să exprimăm sentimente, gânduri, idei și nu știm mereu cum…
    „Nu e uşor să spui/ ce gândeşti, ce simţi,/ ce vrei, ce trebuie…” – și așa e!
    Îți doresc numai bine și un weekend cu bucurie! 🙂

    Apreciază

  15. Mona zice:

    …. îmi lipsesc cuvintele. Laudele sunt de prisos. Mi-ar plăcea uneori doar să mă plimb prin sufletul tău. Și am să o fac. Recitind literă cu literă din ce ai așternut tu aici pe Poteci. Drumuri atât de line prin gândul și inima ta.
    O zi minunată să ai!

    Apreciază

  16. Ella zice:

    Cand nu-ti voi spune „te iubesc”,
    In toamna te iubesc din nou…..
    Si-ti scriu pe buze un sarut ce nu te minte!
    Nu ma-nvata cum sa te chem in toamna vietii…
    Cu-al meu ecou!
    Eu stiu sa-ti spun ca „Te iubesc”!
    fara cuvinte…

    Apreciază

  17. Katherine zice:

    Frumos si elaborat poem, draga Poteci de dor!
    O saptamana viitoare minunata!

    Apreciază

  18. anasylvi zice:

    O minunatie… asa este, sa exprimi ceea ce vrei pare uneori o misiune imposibila, care adesea trece dincolo de cuvinte.

    Apreciază

  19. castanman zice:

    Mergea ca motto o Blandiană: mi s-a spus să te caut, nu să te găsesc. Litera lipsă era motivul unei rătăciri voluntare. Rătăcirea ca o căutare puțin mai organizată 🙂

    Apreciază

  20. Interesant mod de a învăța prin joacă. O joacă serioasă ce pune mințile tinere la lucru, căutând, rătăcind, adunând sau alungând idei, litere, cuvinte…
    Frumos! 🙂

    Apreciază

  21. Roximoronica zice:

    Poezia ta frumoasă mi-a amintit de un joc pe care-l făceam la niște ore de engleză americană în care trebuia să ghicim un cuvânt fără să folosim termeni care să-l descrie sau care să se refere în vreun fel la acel cuvânt. Ce surpriză pe mine când am citit într-un comentariu că tocmai niște ore de engleză similare te-au inspirat în a scrie poezia! Te îmbrățișez, Potecuța, seară liniștită îți doresc!

    Apreciază

  22. Roximoronica zice:

    Da, eu îmi amintesc de două exemple, unul în care era vorba despre regi și altul despre…toaletă. :))

    Apreciat de 1 persoană

  23. Se pot spune multe cu ochii, cu sufletul și cu inima. Dacă nu, optăm pentru tot felul de strâmbături pe chip, acompaniate de mișcări ale trupului. 😁 În ultimă instanță apelăm la: „și tăcerea este un răspuns”. :))

    Apreciază

    • Of, Dana! Îmi cer scuze că răspund aşa târziu. Nu-mi mai apar toate notificările, nu ştiu de ce. Şi uite că mi-a scăpat comentariul tău. 😳
      Da, sigur că putem exprima mult mai multe tăcând decât înşirând oricâte cuvinte. Sau, cum ai spus, dintr-o privire. Regula acelui joc era însă să nu gesticulăm. Dar în viaţă se poate…
      Îţi mulţumesc frumos!

      Apreciat de 1 persoană

  24. Tare frumos! Mulțumesc!

    Apreciază

  25. Eu doar din comentarii m-am prins ce lipseste. Altfel, am inteles ca e un joc, dar nu stiam care. Super interesanta ideea!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s