Luni în jurnal

Afară… se sfidează toate codurile şi avertismentele legate de aerul polar care se pare că nu a îndrăznit încă să perturbe minunea dezfrunzirii. Se joacă de-a licuricii frunzele abia căzute-n lumina ce-nvăluie aleile scăldate-n seninul ce pare că încearcă să-şi testeze limitele. Un joc de-a alba-neagra. Zi-noapte, cald-frig, lacrimă şi dor, frunză şi ram, desprins-resprins. Şi-n toate-i vorba despre viaţă.
Azi… am vrut să scriu scrisoare. Scrisoare din genul celor pe care le-am început nu demult. Am amânat. Şi azi. Am visat că am uitat adresa. O ştiam cândva. Trebuia să o aşez pe-un prag, dar alergam pe străzi străine şi nu ştiam unde trebuie să ajung. O femeie între două vârste m-a întrebat ce caut şi nu am ştiut să-i spun. Şi mi s-a făcut frică.

Ce fac eu acum? Cum ajung unde trebuie să ajung dacă nu mai ştiu adresa? Strada parcă avea nume de floare. Sau am asociat eu numele ei cu asta. Poate avea nume de domnitor. Nu, asta sigur nu. Dacă ar fi fost aşa, aş fi uitat-o mai demult. Şi mă neliniştea gândul ăsta. Că nu voi putea găsi strada al cărei nume îl uitasem. M-am trezit confuză. Dar nici aşa nu mi-am amintit numele străzii pe care o căutam în vis. Numai că, dincoace de vis, nu alerg cu scrisori în mână după străzi care par că se ascund de mine. Le las aici şi-şi găsesc singure cărările cu nume de flori sau de foşti domnitori. Sau cu nume de anotimpuri. Sau de stări.

Mă gândesc… să vă întreb în ce hal s-a ajuns, oameni buni şi dragi, dacă am ajuns să transmitem live, pe FB, înmormântări? Nu, sincer. Ştiu, eu sunt aia care nu înţelege şi se miră de orice. Dar acum chiar simt nevoia să mă revolt. Cum e posibil, dragilor, să dai din coate, să ajungi în faţă, să prinzi cel mai bun unghi, să pui pe FB tot-tot? Cum? Unde suntem şi spre ce ne îndreptăm?
Şi nu vorbesc de televiziuni. Pe astea, slavă Domnului, le-a lecuit CNA-ul de astfel de transmisiuni. Nu. Nici măcar de adolescenţi. Ce să vezi, de oameni în toată firea. Oameni cu şcoală şi cu ani destui în buletin.
Ce dovedim cu asta? La ce ajută asta? Cât mai călcăm pe suflete în numele unor likeuri?
Amar mi-e gustul şi amar mi-e gândul…
Vă rog să mă lămuriţi voi, eu nu am găsit nicio explicaţie.

Ascult… am ascultat Ioana Ignat – Nu mă uita. Şi ascultând, m-am gândit că sigur Ioana (care a scris versurile – aşa am înţeles) ştia de copacii fără de pădure cântaţi de Tatiana. Mi-e greu să cred că poate fi o aşa mare coincidenţă. Şi bine că ştia. Şi aşa am ajuns la Tatiana.

Foto

Reclame
Acest articol a fost publicat în Suflet pe poteci și etichetat , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

56 de răspunsuri la Luni în jurnal

  1. illusion zice:

    Citind jurnalul tău mi-am zis, pe rând, următoarele: 1. Ce aer polar??? Eu m-am luat după ei și m-am copt în birou. 2. Și eu am vise de genul, în ultimul mergeam pe un deal înzăpezit ca să ajung în nu știu ce sat. 3. E trist să vezi că Facebook-ul a intrat în categoria drogurilor letale. 4. Ce muzică frumoasă. O seară faină, Potecuță!

    Apreciază

    • 1. Şi tu? Şi eu 😀 Numai că am ascultat totuşi de al doilea gând matinal şi am pus înapoi în dulap o bluzică mai groasă. Dar tot prea gros am fost îmbrăcată pentru cele 20 de grade 😀
      2. Deci aerul polar a trecut prin visul tău. Vezi? 😀
      3. Sper din suflet să se pună nişte limite. Că nu se mai poate.
      Eu aştept şi treaba aia cu drept de autor. Apropo: mai demult, din link în link, căutând eu ceva pentru altceva, dau peste un text de-al meu. Fraze întregi din textul meu. Nimic la sursă. Sub text, după atenţionare: inspirat din poteci de dor. Inspirat deci. Fără link, evident. Doar nu facem reclamă gratis. Deci da, aştept cu drag şi interes. Şi în primul rând, aştept treaba asta cu liveurile de oriunde. Îi văd şi prin oraş, pe la terase, la concerte, filmează ei pe toată lumea de parcă eu sau alţii murim de nerăbdare să apărem pe pagina lor. Să nu mai vorbim de evenimente din astea de care am scris. Amendă sau cont şters. Şi gata.
      M-am pornit rău. 😀
      4. Mă bucur că ţi-a plăcut! 😉
      Să ai o zi frumoasă!

      Apreciază

  2. ane zice:

    Nu ma mai mira nimic. Mi-a plăcut melodia Potecuță.

    Apreciază

  3. Tatiana… rămâne miez cald. Precum gândul tau bun….

    Apreciază

  4. Potecuta, sti care este magia umanitatii?
    Diversitatea.
    Asta ne face atat de frumosi. Cei cu live pe facebook de la inmormantari, cei frumosi si cei urati.
    Cum am ajuns aici?
    Poate ca o sa sune banal.
    Lipsa de educatie. In primul rand de acolo de unde ar trebui sa porneasca totul.
    De acasa.

    Apreciază

    • Albert, magia aia constă în faptul că nu suntem toţi albi sau negri, hetero sau homo, blonzi sau bruneţi, iubitori de manele sau de Bach. Chestiunile astea nu au nicio legătură cu magia. Asta e lipsă crasă de un minim bun simţ. Şi da, e ce ai zis tu, e lipsă de educaţie. Dar crede-mă, oricât de mult mă bucur că nu suntem toţi la fel, asta nu e deloc de acceptat de dragul diversităţii.

      Apreciat de 3 persoane

  5. Doamne ce frumos ai început, ma gândeam chiar sa îți dau adresa sa trimiti pana la urma cuiva scrisoarea, apoi s-a dezlănțuit iadul.. îmi pare rau ca a trebuit sa ai de a face cu astfel de oameni și sa nu ii poți ignora…unii cred ca tot trebuie pus pe fb, ca dacă nu apare acolo nu exista, ca trebuie sa depășești orice bariera a decentei pentru Like-uri… ne denaturam 😦

    Apreciază

  6. carmen renges-messerle zice:

    ce vis interesant si ce descriere superba a vremii ❤ minunate! Un inceput superb de pagina de jurnal…
    Despre inmormântari live FB este prima data cand aud! Eu cred ca pâna nu se impun amenzi pentru asa ceva, nu cred ca se va schimba ceva. Din pacate!
    Am vazut întâmplator, tot pe FB acum o luna, un videoclip facut imediat dupa producerea unui accident oribil, in care au fost implicate peste 10 automobile si individul care filma, trecea de la victima la victima si comenta ca la un meci de fotbal! Infiorator! Îti sta mintea-n loc! In loc sa acorde primul ajutor, dorinta lui a fost sa transmita primul catastrofa de pe autostrada! (in România)… inuman!

    Apreciază

    • Mulţumesc mult, Carmen! Cred că vremea, aşa cum e ea, m-a inspirat. Şi visul 🙂
      Uf, sper şi eu să se stopeze cumva treaba asta! E nevoie de asta. Dacă omul nu mai are nicio fărâmă de uman în el, măcar să fie împiedicat să arate asta. Pe seama demnităţii altora.
      Din păcate ai dreptate, am văzut şi eu unele imagini filmate aşa, imediat după accidente. Cum să fie de înţeles aşa ceva?
      Să ai o zi frumoasă!

      Apreciat de 1 persoană

  7. meddartis zice:

    Ai surprins foarte bine esența toamnei, mă gândeam tocmai azi că e alcătuită din atâtea și atâtea paradoxuri. Poate de asta de place, ne face să ne simțim înțelese:)).
    Cât despre live-uri… Nici nu știu ce să spun, pentru că sunt convinsă că ți-ai dat tu toate răspunsurile în cap deja. Numai că revolta nu trece și pace. Mai sunt oameni construiți ca tine și mine și toți cei care înțeleg un tip un pic mai sănătos, mai respectuos și mai decent de „normal” și, pe de cealaltă parte, sunt cei cu o definiție a normalului extrasă dintr-un DEX pe care eu încă nu am reușit să-l găsesc nicăieri și, mărturisesc spașită de numa’, nici nu m-am obosit să-l caut. 😊
    Nu te enerva și supăra, că nu are rost. Încercăm numai să facem o schimbare în jurul nostru prin ceea ce suntem, spunem și scriem, iar eu spun că tu faci o treabă cât se poate de bună.

    Apreciază

    • Hehehe, cât de frumos ai spus şi să ştii că până acum nu m-am gândit la asta. Deci aia era, că ne simţim înţelese şi acceptate în tot paradoxul nostru! 😀
      Nu ştiu ce faci, dar ai un stil delicios de a scrie, chiar şi când scrii mai supărat. Să ştii că nici eu nu vreau să caut Dex-ul ăla, mai bine aşa, ignorantă 😀
      Îţi mulţumesc tare mult!

      Apreciat de 1 persoană

  8. Iosif zice:

    Fain journal de luni, iar fondul muzical superb, mai cu seama videoclipul Ioanei Ignat, pe care l-am admirat. Un videoclip bine regizat, adeseori extrem de obiectiv, adevarat ! 🙂 ))
    O noapte magnifica, draga Potecuta !

    Apreciază

  9. Nu mai există limite și nici explicații rezonabile nu se găsesc pentru Live-urile expuse pe facebook sau alte site-uri. Doar am văzut cum unii inconștienți își transmit în direct chiar propria moarte, în timp ce conduc cu viteză și mândrie.

    Apreciază

    • Ooof, ăia-s categorie separată şi sper din inimă să se facă ceva în privinţa asta urgent. Nu ştiu, ceva, orice. Nu cred că e imposibil. Şi nu la amenzi mă refer, alea se pare că nu sperie pe nimeni.

      Apreciază

  10. tink3rbe11 zice:

    Mai bine ramaneai la adresa din vis, mă dezgustă multe în ziua de azi și pe mine, și nu doar pe FB., de multe ori și în viața reală.
    Și totuși, aerul ăsta polar, care vine de vreo săptămână dar încă nu a ajuns, poate mai îngheață câte ceva. Și totuși, cică vine în weekend.

    Apreciază

    • Uneori, jurnalul conţine şi viaţă. Şi atunci nu puteam rămâne numai la adresa aia.
      Da, a întârziat aerul şi bine a făcut, ne-a mai lăsat nişte soare pe aici-pe colo. Vine? Să dăm jos cojoacele din pod… 🙂
      O zi bună îţi doresc!

      Apreciază

  11. Potecuta nu stiu sa raspund la intrebarea ta 😦 ! Ce pot sa spun insa, este ca este foarte trist… In rest asteptam aerul polar, poate nu ajunge chiar in weekend :).

    Apreciază

  12. Câtă emoție, ce stări, câte idei, zâmbete și un oftat.. m-a încercat și dorul.. și lacrima și toate mi-au spus că încă sunt om. Și așa să rămân. La întrebarea ta pot doar să sugerez un răspuns: nevoia de a ieși în față, de a atrage atenția – fără să ne mai intereseze de consecințe, de sentimente, de corectitudine, dacă-i bine sau nu, dacă-i uman sau drept.E trist cum pierdem, cum ne rătăcim, cum uităm să fim oameni.

    Apreciază

  13. Mugur zice:

    Era să se rătăcească toamna ta frumoasă printre întâmplări de pe FB. Norocul meu că reușesc să fac separațiile așa cum trebuie, astfel că am păstrat toamna în suflet.

    Despre rest… am auzit despre conturi puse la index pentru că se vorbea pe acolo despre patriotism adevărat, spre exemplu, dar încă nu am auzit despre conturile care publica imagini ce ne lezează într-un fel sau altul și care să fie și ele puse la index pentru o lună sau mai mult. Și iar, nu am auzit să se întâmple ceva cu cei care copiază texte (integral sau parțial) fără citarea sursei sau fără link spre textul original. Ciudată politica celor de la FB.

    Am să rămân alături de muzica Tatianei Stepa, pe care nu am mai ascultat-o de ceva vreme.
    Mulțumesc!

    Apreciază

    • Mă bucur că ai reuşit să păstrezi toamna intactă, nepătată! Şi îţi mulţumesc, Mugur!
      Nu ştiu exact cum e. Pentru drept de autor e apă de ploaie. Trebuie dat raport şi, dacă ai noroc, se şterge acea postare. Dar greu. Şi dacă a mai fost distribuită şi de alţii… la revedere. Ce facem, stăm să căutăm peste tot? Nu merge aşa.
      O zi frumoasă îţi doresc!

      Apreciază

      • Mugur zice:

        Cu textele este o mare problemă. Că eu m-am inspirat de la tine și am folosit o sintagmă de-a ta și am pus link spre articol, este ceva normal, zic eu. Dar am auzit despre texte integrale copiate și luate în nume personal, ca și cum acea persoană le-ar fi scris, dar care nici măcar nu vor să recunoască acea copiere, care nu vor să șteargă textul, deși au fost anunțate/ avertizate. A pățit așa ceva Adriana, spre exemplu, dar nu numai ea.
        Din păcate nu există soluție legală, căci înaintarea în instanță…

        Mă știi cum sunt, cu toamna merg la braț și mă fălesc pentru că o iubesc.

        Mulțumesc!
        Zi minunată îți doresc si ție, dragă Potecuță!

        Apreciază

  14. Fabiola Ion zice:

    Ne-am dezumanizat, eu asta simt, asta văd. Şi nu ştim să iubim, ne lipseşte tandreţea şi respectul pentru cel de lângă tine. Cum nu pot schimba pe nimeni, îmi creez propria bulă şi nu mai ies din ea. Cât despre înmormântare… am văzut asta şi la case mari, la un om educat iar eu m-am gândit atunci ce mecanisme interne s-au activat dacă a ales să facă asta. Atât de tare a devenit sluga „like”-urilor?

    Apreciază

  15. Daca vrei un posibil raspuns  la „Unde suntem si spre ce ne indreptam”? Are Chris Rea o idee:

    Apreciat de 1 persoană

  16. Eu il ascult cand sunt ” free falling” si -ntr-un mod bizar ma simt mai bine… stii ca nu esti singurul „free falling”

    Apreciază

  17. dureredemoment zice:

    Prostul până nu-i fudul nu-i prost destul. La noi incultura este afișată ca laudă pe fb, televizor, și nu se oprește aici ea este si promovată asta-i culmea în țara asta.

    Apreciază

  18. Monik zice:

    Eu cred ca visai adresa mea. Nu are nici nume de flori, nici de domnitori, dar are un nume greu, incalcit. Pana si localnicii reactioneaza: cum? Mai zi o data… Asta, asa, ca mi-e dor de scrisorile tale. Si ma simt ca si cum le directionezi spre mine ( banuiesc, fiecare cititor crede asta). Te pup!

    Apreciază

    • Eşti o drăguţă, Monik şi îţi mulţumesc mult!
      Tare mă bucur să ştiu că îţi găseşti loc în scrisorile mele şi sper că vor mai veni şi altele şi îşi vor găsi calea lor spre suflet!
      Aşa de complicat e? Important e să o ştii tu 😀
      Te pup, draga mea!

      Apreciază

  19. Diana zice:

    Aici, aerul polar s-a cam simtit – mai ales de dimineata; ascultand vocea Tatianei am simtit acest aer polar si in casa… Ce destin au unii oameni! 😦
    *
    Am incetat sa ma intreb de ce unii oameni fac anumite lucruri… Dorinta lor nebuna de a fi bagati in seama (mai ales de oameni necunoscuti – de pe FB) ne arata doar cat de singuri, tristi si, probabil, insignifianti s-ar putea sa fie in viata pe care si-o traiesc zi de zi. Ciudat este ca primesc „like-uri”… Poate doar din politete le ofera unii…
    Greu la deal cu boii mici si la vale cu pisici. 🙂

    Zile senine iti doresc!

    Apreciază

    • Gata, a venit şi la mine. Frig tare şi mai tare vântul care a creat deja probleme prin oraş. Eu sunt la adăpost, nu îl simt, îl aud doar.
      Da… din păcate. Oameni talentaţi cu destine tragice…
      Şi eu cred că e nevoia de a străluci în virtual… trist în cazul ăsta.
      Şi eu îţi doresc numai bine, Diana! Îţi mulţumesc mult!

      Apreciază

  20. ecoarta zice:

    De acord cu tine! Treaba cu inmormantarile e sinistra😱 Nu stiu cui ii foloseste sau ce vrea sa demonstreze!!!??? Poti gasi „n” explicatii, insa nici una nu e relevanta!
    Cantecul Ioanei Ignat este extraordinar! Imi place foarte mult. Il ascult de multe ori ( in masina)!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s