Sunt vară prin ierni ce topesc indecent
Vise-albite de dor, înşirate la soare,
Când îmi ninge-suspin, îi surâd inocent,
Fredonez din tăceri şi din munte-mi fac mare.
Sunt şi-un azi rătăcit într-un ieri de demult
Ce-şi adapă-amintirea-n izvor de uitare,
Am curaj să mă tem că nu ştiu să ascult
Linişti arse de ger cum imploră-alinare.
Sunt un strop de nimic ce compune un tot,
Limitat infinit într-o lume comună,
Mă mai pierd când îmi caut speranţa că-n joc
Aş putea să conving răsăritul s-apună
Şi apoi mă găsesc inventând un răspuns
La o umbră de punct dintr-un semn de-ntrebare
Şi mă cert c-am iertat prea uşor când, pe-ascuns,
Multor nopţi le-am făcut adăpost în culoare.
Fac şi eu, ca oricare, printre zile popas
Cât las vara să-şi ningă albul tot peste ierni
Alergând, dus-întors, între-a fost şi-a rămas,
Mă culeg, strop cu strop, într-un azi, dintr-un ieri.
Sursă foto
Sa iesi dintr-un ieri si din azi,
pasind hotarât usurel si cu spor
peste stânci si-naltimi, printre brazi,
pe poteci neumblate de DOR.
Sa lasi în trecut bula din sticla închisa,
rutina acestui prezent nemilos,
sa intri pe poarta spre ceruri deschisa,
dincolo de spatiu si timp, prin…Hristos !
Un Weekend cu liniste si pace în Suflet,draga Potecuta !
ApreciazăApreciază
Mulţumesc, Iosif!
O zi frumoasă îţi doresc!
ApreciazăApreciază
Cu mult drag ! Si eu îti multumesc pentru toate gândurile, cuvinte-vesminte de o eleganta particulara, inconfundabila ! 🙂
O zi de …vis !
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Superb scris, Potecuta draga! Divin de simtit… sperante ce se adapa din trairile de ieri pentru un azi plin de culoare! Imbratisari de suflet! 💕😘
ApreciazăApreciază
Mulţumesc mult, Simona dragă!
Ai sintetizat superb, nici nu ştiu ce aş putea completa.
Te îmbrăţişez! Să ai o zi frumoasă!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
O tornada de simturi, de anotimpuri, de momente…
ApreciazăApreciază
Îţi mulţumesc frumos, frumos!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Păi pot să mai zic ceva?
M-ai lăsat fără cuvinte.
Sunt deja pe nori…plutesc.
Mă vezi?😚😚😚😍😍😍😍
ApreciazăApreciază
Îţi mulţumesc!
Uf, mută-te mai la stânga, pe norul ăla mai mare, că de aici nu se vede bine ăla pe care eşti acum 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
😚😚😚😙😙
Asa fac! Cum zici!😚😚😚
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cât de naturală pare înșiruirea asta de antonime, aproape că îți vine să crezi că infinitul e limitat și că totul e format din nimic. De fapt, așa și e. Frumos de tot.
ApreciazăApreciază
Mă bucură mult cuvintele tale, Ana! Eu abia respir când te citesc, să ştii.
Îţi mulţumesc mult!
ApreciazăApreciază
Eu îți mulțumesc și, cum ți-am mai spus, reciproca este valabilă.
ApreciazăApreciază
Câteodată chiar nu știu ce sa spun. Tare mult îmi place, Potecut !
ApreciazăApreciază
Îţi mulţumesc! Te îmbrăţişez, draga mea!
ApreciazăApreciază
Eu la tine cred am intrat acum în spam fără să te întreb dacă-mi dai voie acolo 😀
ApreciazăApreciază
Azi nu ştiu nici eu ce să spun. Prea frumoase versuri la voi amândouă! Gânduri de-o clipă pe Poteci.
ApreciazăApreciază
Ana, când voi îmi spuneţi că nu ştiţi ce să spuneţi, nici eu nu mai ştiu ce să spun, cum să spun, să vă mulţumesc.
Cât de frumos ai spus!
Îţi doresc o zi frumoasă! Te pup!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Şi eu te pup copil drag şi îți mulțumesc că scrii atât de frumos pentru noi.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ana… 😘
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mi-a plăcut foarte mult. Imagini frumoase, bine plasate, in crescendo. 😊
ApreciazăApreciază
Mulțumesc mult! Ca de obicei, mă simt onorată!
ApreciazăApreciază
„Sunt vară prin ierni ce topesc indecent
Vise-albite de dor, înşirate la soare,
Când îmi ninge-suspin, îi surâd inocent….” Superb!
ApreciazăApreciază
Mulțumesc mult, Ane!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Daca esti un strop de nimic, atunci esti cel mai frumos nimic din viata noastra.
Incantator, Potecuta.
Tu esti unul din motivele pentru care uneori prefera sa citesc pe blog in timpul in care as putea vedea un film (sunt un cinefil cam inrait :)))) )
Blogul tau chiar merita.
ApreciazăApreciază
Când un cinefil înrăit îți spune că preferă să amâne un film ca să te citească, ce faci? Te blochezi şi nu ştii ce să îi răspunzi, asta faci.
Mulțumesc frumos, Albert!
ApreciazăApreciază
„Aş putea să conving răsăritul s-apună”. Am certitudinea că poţi să convingi un răsărit să apună. Păi dacă nu tu, cine? M-am topit în versurile tale.
ApreciazăApreciază
Crina dragă, mulțumesc!
Poate că pot face ceva să îl conving. Dacă mai are timp. Pentru că e cam ocupat cu răsărirea din versurile tale minunate 😉
Te îmbrățişez!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Imi place foarte mult poezia Potecuta 🙂 ! Este sensibila, superba, deosebita, ma atinge in suflet! Iti multumesc mult 😊!
ApreciazăApreciază
Cum să îți mulțumesc?
Să îți zâmbească sufletul mereu, zi de zi, clipă de clipă!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Eu iti multumesc Potecuta 😘! O duminica frumoasa iti doresc!
ApreciazăApreciază
Şi ziua ta să fie una frumoasă! Te pup!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Chiar și nopțile cărora le dai adăpost devin mult mai plăcute, atâta vreme cât le colorezi cu gândurile tale. Minunate, ca de fiecare dată când le lași să zboare libere!
ApreciazăApreciază
Îți mulțumesc, Petru!
Şi clipa asta e una specială picurată de gândul tău bun.
ApreciazăApreciază
Stropul e tocmai esenta!
ApreciazăApreciază
Mulțumesc, Roxana! Eşti o drăguță!
ApreciazăApreciază
daca „viata frumoasa” ar avea o reteta, atunci poezia ta ar putea fi, pentru ca ea cuprinde cele mai fine si mai pure „ingrediente” ❤ Mulumim Potecuta pentru clipa de reverie!
ApreciazăApreciază
Şi dacă emoția ar avea culoare, atunci ar fi curcubeu comentariul meu ca răspuns. Pentru că m-ai emoționat mult acum.
Îți mulțumesc, Carmen! Te îmbrățişez!
ApreciazăApreciază
Foarte frumos!
Ar trebui sa scrii o carte, Potecuta draga!
Duminica minunata iti doresc!
ApreciazăApreciază
Îți mulțumesc mult!
Nu ştiu, nu am încă destul curaj pentru o carte.
O zi frumoasă îți doresc şi eu!
ApreciazăApreciază
E okay, blogul înregistrează totul 😉😊
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Iubesc versurile! Multumim!
ApreciazăApreciază
Îţi mulţumesc frumos, Laura!
ApreciazăApreciază
Intre doua antonime e norul perfect. Adică versurile tale. 😊
ApreciazăApreciază
Îți mulțumesc mult, Em! Te pup cu drag!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Sărut mâna, dragă Potecuță, pentru așa versuri minunate. Ceea ce compui tu în versuri are o…„muzică” aparte. De fiecare dată când postezi o poezie, îmi place să le citesc cu voce tare, tocmai pentru ca să savurez „muzica” acestor cuvinte minunat întocmite. Mi-a plăcut mult de tot finalul: „Alergând, dus-întors, între-a fost şi-a rămas,//Mă culeg, strop cu strop, într-un azi, dintr-un ieri.” Cu gândul la bucuria nespusă a zilelor petrecute la Sibiu și a întâlnirii, îți transmit cu drag cele mai bune gânduri și urări, din toată inima! 🙂
ApreciazăApreciază
Îţi mulţumesc mult, Alex! Mă bucur nespus că îţi plac şi că le-ai „ascultat” muzica! Eu le citesc cu voce tare ca să aud neregulile şi de cele mai multe ori nu reuşesc, le sesizez la o eventuală recitire.
Şi eu vă mulţumesc pentru întâlnire, pentru bucuria simţită!
Numai şi numai bine vă doresc!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cateodata imi pierd cuvintele, ca acum..E atat de multa emotie si descoperire de suflet in versurile tale…. toata ziua le voi avea in minte.
Astept ziua in care sa tin in mana o carte semnata Potecuta.
Te pup!
ApreciazăApreciază
Laura, draga mea, versurile astea vor prinde strălucire dacă le vei accepta lângă tine. Îţi mulţumesc mult!
Dacă va fi să fie, vei fi printre primii care o vor avea 😉
Te îmbrăţişez!
ApreciazăApreciază
Ca totdeauna, versurile tale mă cam lasă fără replică. Am să mă străduiesc totuși.
„Alergând, dus-întors, între-a fost şi-a rămas,
Mă culeg, strop cu strop, într-un azi, dintr-un ieri.”
Într-un azi dintr-un ieri,
Se adună păreri
Că n-ai fi numai strop,
Ci, cules, un potop
De cuvinte și vers,
Cu avers și revers,
O monedă de schimb
Din aur cu-al său nimb.
Dar valoarea-i prea mare,
Iar un biet, pe cărare
Doar privește cu jind
La Poteci, cu-al lor nimb.
ApreciazăApreciază
Ai vrut să te răzbuni şi să văd şi eu cum e să rămâi fără replică? Ai reuşit! 😳
Îţi mulţumesc mult de tot, Mugur! E prea frumos ce mi-ai zis, nu prea ştiu dacă merit, zău!
ApreciazăApreciază
Răzbunare? 😀
Știi prea bine că eu scriu doar sub impulsul momentului, iar impulsul, de data asta, îl reprezintă chiar versurile tale, citate de altfel în comentariul meu.
Altminteri ar fi trebuit să te obișnuiești deja cu „laudatio” ce-ți este adus de mulți, la mai toate poeziile tale și nu numai. Și zău că le meriți, așa cum ar merita si ideea cărții despre care mai mulți dintre noi, comentatorii, am tot făcut vorbire pe aici.
ApreciazăApreciază
Mulțumesc tare mult, Mugur!
Ştiu. Dar tot mă emoționez când văd astfel de reacții „la cald”.
Cu astea mă obişnuiesc mai greu.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Superbe versuri! Ești toate acestea și încă multe altele, sunt sigură, iar vitalitatea, șarmul și voioșia ta cred că au un izvor secret, nesecat. 😊
ApreciazăApreciază
Draga mea, cum să îți mulțumesc?
Te îmbrățişez cu drag!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Continui să mă uimești.”Alergând, dus-întors, între-a fost şi-a rămas,
Mă culeg, strop cu strop, într-un azi, dintr-un ieri.”( editorul din mine nu poate să-și țină gura: eu aș fi inversat …Mă culeg, strop cu strop, , dintr-un ieri, într-un azi.) Nu știu cum faci, dar le faci bine!
Potecuță…
ApreciazăApreciază
Îţi mulţumesc mult, mult, Erika! Tare mult mă bucură cuvintele tale.
Da, la recitire, îmi vine să schimb. Dar las aşa cum mi-a dictat… momentul. Aş pierde din mine, cea din clipa scrierii.
Îţi doresc o zi frumoasă!
ApreciazăApreciat de 1 persoană