Ce animale mai ştiţi?

Acum vreo 13 ani, pe când aveam eu 5 ani 😀 , zilele de naştere erau tare interesante. Am colecţie de fotografii de la 1, 2, 3, 4… etc ani, cu mici pauze. Până la 14 ani, în fiecare an se adunau toţi copiii din bloc în jurul unei mese care era scoasă din debara numai la astfel de evenimente. Şi nu erau puţini copiii ăştia. Se adunau cam 16-17. An de an. Nu mai ştiu ce mâncam, pozele sunt toate în jurul tortului mare, diplomat, de care ştiu că nu mă atingeam. Nu am fost niciodată pretenţioasă la mâncare dar nici atunci (şi nici acum) nu mă impresionau torturile în general, cu atât mai puţin alea cu multă cremă sau frişcă. Aşa că, spre disperarea tatălui meu care se străduia să fie făcut ca la carte şi îl comanda la cel mai cel laborator, eu nu şi nu. Mama nu dispera. Că nici ei nu-i plăcea şi mă înţelegea 😀 Îl mâncau copiii, nu era problemă.

Spuneam că au fost pauze şi asta pentru că, din clasa a V-a şi până în a VIII-a când am făcut 14 ani şi mi-am ţinut ziua cu colegii de clasă, nu am mai vrut tămbălău. Plus că, mulţi dintre copiii din bloc erau deja mari, unii la liceu, şi nu mai ţinea treaba.
Îmi amintesc că primeam ciocolată învelită-n hârtie albă, subţire sau mai groasă sau de o culoare incertă, ceva între gri şi maro. Şi cărţi, învelite la fel. Cum încă erau vremuri tulburi, multe cărţi erau luate din biblioteca părinţilor, „pe sub mână”. Şi ştiu că unele erau luate de tata sau de mama, pe motiv de „o vei citi când vei mai creşte”.
Mai primeam şosete, bibelouri şi păpuşi. Dar astea numai de la cei mai apropiaţi, semn că astea erau un fel de privilegiu, nu le dădeai decât dacă relaţiile dintre părinţi existau şi în afara zilelor importante din an.
În poze, toţi copiii erau îmbrăcaţi de casă şi destul de grosuţ. Ziua mea e-n martie şi partidul nu inventase centralele de apartament.

Mi-am amintit toate astea şi le-am povestit aici pentru că am stat de vorbă cu un copil despre ziua lui de naştere şi pentru că vreau să vă cer sugestii. Copilul intră acum în clasa a 5-a şi ziua lui e… imediat.
Acum nu se mai poartă zilele de naştere ţinute în casă. Şi ferice de părinţi, nu mai pun’te masă, scoal’te masă, nu mai spălat, curăţat şi nebunie. Acum se merge la locuri de joacă, la „Mec”, la restaurante, la cabane. No, alte vremuri, alţi actori. Şi bineînţeles, nu mai mergi cu o Kandia cu lapte învelită în hârtie de copt.
Şi-mi spunea mie copilul ăsta că acum se duc bani. Fiecare copil dă 100 de lei şi astfel se adună nişte bănuţi frumoşi. Sigur că îi dă înapoi, pe rând, când merge la rândul lui la ceilalţi. Şi sigur că pe părinţi îi costă. Dar asta nu se pune, copilul face profit. 😀
Şi îmi spunea el că ar vrea un animal. Hă? Are cam de toate, nu mai vrea jocuri, nu mai vrea trotinete, biciclete, el vrea animal şi gata. Şi de aici începe distracţia.
Câini are doi, unul foarte mare, unul foarte mic. Pisică nu are, nici nu vrea. Pentru că ăla foarte mare nu ar fi prea încântat de o pisică şi pisicii nu i-ar fi bine în preajma lui. Pui are. Vacă nu are, dar nici nu ar prea vrea. La fel şi în cazul unei oiţe, căpriţe. Loc ar fi. Dar nu vrea.

El vrea cu orice preţ unul din două animale. Unul ar fi o iguană. Dar mama lui a zis „nţ”, nici să nu audă. Hamsteri nu vrea mama lui, că miros. Şoricei din ăia mici, cum i-am sugerat eu, nu vrea că-s urâţei. Mie ăia îmi plac, i-am văzut la Pet Shop şi-s tare haioşi. Nu ştiu cum se numesc, nu-s chiar şoareci. Dar seamănă. Peşti are. Porcuşori de Guineea a avut. Broască ţestoasă a avut. Papagali a avut, nu mai vrea.
Eu m-am cam blocat. Că m-am strofocat să îi dau sugestii, că el îşi făcea planuri ce face cu banii, ce animal să îşi ia. Şi nu am mai avut idei.
Al doilea animal pe care el şi-l doreşte cu orice preţ e… dar ia să ghiciţi voi. Vă dau un pont: părinţii lui au zis în cor: în niciun caz! Şi s-au prăpădit de râs 😀
Dar el s-a interesat, a citit pe net, ştie preţ, ce mănâncă, cât şi când. Hai că vă las să ghiciţi şi vă spun mai încolo.

Aşa. Deci? Ce îi sugerăm copilului? Şi încercaţi să ghiciţi ce-şi doreşte cel mai mult şi mai mult?
Vă mai dau un pont: eu l-aş fi lăsat cu animalul ăla, la câtă minte am. Dar norocul lui că are părinţi mai normali ca mine 😀

Foto

Update: no, drajii potecuţei, a sosit momentul să vă spun eu ce nu mi-aţi spus voi, că n-aţi ghicit. Adevărul e că era destul de dificil dacă ne gândim că noi, copiii mai mari, ţinem cont de nişte limite, să zic. Unii dintre voi aţi atins „arealul” animalului enigmatic dar, aşa cum îi spuneam lui Alex în comentariu, deşi şi eu, ca şi unii dintre voi, m-aş fi gândit la ce animal ar putea fi ţinut în casă, pe post de animal de companie, copiii nu îşi prea delimitează spaţiul. Şi nu au limite nici când îşi doresc lucruri. De ce-ar avea? Măcar acum să nu le ştie şi să nu le aibă. Sigur, au grijă adulţii să îi tempereze. Dar până atunci, au liber la visare. Şi unde stau doi câini, peşti şi au stat papagali şi broască ţestoasă, de ce n-ar sta şi un… cangur, zic? Da, cangur vrea. Şi cum adică nu poate creşte la noi? Are el grijă să crească. Şi cum adică poate fugi? Se împrieteneşte el cu el şi nu fuge. Şi cum adică să lovească cu piciorul? El nu îi face niciun rău, nu va lovi. 😉
Nu-i aşa că noi am cam uitat să ne apărăm visele aşa cum o fac ei?

Acest articol a fost publicat în Din viaţă... și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

106 răspunsuri la Ce animale mai ştiţi?

  1. Ana zice:

    Arici? 😁 Tare mi-as lua unul…si l-as lasa in curte sa haleasca melci si rame si gandaci…

    Apreciat de 1 persoană

  2. Ana G. zice:

    Vrea cumva un crocodil? Sau un pui de tigru…?

    Apreciază

  3. anasylvi zice:

    Probabil vrea sarpe sau iepure. 😀 Ar putea incerca tigru si dragon.

    Apreciază

  4. Mishuk zice:

    Un troglodit… nu știu ce înseamnă dar sună într-un mare fel 🙂

    Apreciat de 1 persoană

  5. 😂😂😂
    Nepoata mea a primit un iepuraș. Care s-a făcut mare și dolofan. Și care a devenit mascota familiei ani de zile. Eu as fi spus din start ntz, dar sor’mea s-a uitat lung la mine, cuprivirea aia de sora mai mica și neînțeleasa și am tacut. Ma rog, am mai bombanit eu în barba, dar era casa ei. Și pe urma, Bunny, era asa pufos și dragut😊
    La fel și carasul rosu și la fel de dolofan, care se lafaia intr-un acvariu de fite. Și la care oftalmolog de sora- mea i-a pus picături în ochi când a făcut nu stiu ce chestie acolo, pe care doar ea a văzut-o. Cum sa ma bag eu în sectorul ei de activitate? Ca a fost sau nu, nu stiu nici azi. Dar după tratament peștișorul își plimba și azi codita învălurită prin acvariul lui.
    Si ar mai fi ceva animale, dar știu și eu? Și păuni(dar tipa prea tare) și struți(cică sunt la moda în ultima vreme, deși eu as spune pas) și tarantule(dar eu intepenesc numai când vad un păianjen micuț și cât se poate de inofensiv, dărâmite ditamai mutantul) dar parca mie mi-ar placea un panda sau o koala, ca nici eu nu am minte multa🙊
    Zi buna și frumoasa, Potecut, cu idei pe masura!

    Apreciază

    • Hehehe, tare m-a amuzat tratamentul aplicat peştişorului 😀
      Ceva o fi avut el dacă ochii ei de specialist au detectat problema 😀
      A zis ceva de păuni. Ori a avut el, ori bunica lui, nu mai ştiu. Ehe, da. Struţii sunt la modă şi am înţeles că şi carnea lor e recomandată, nu are colesterol. Am mâncat, e bună. Numai că el vrea să crească ceva, nu să ajungă friptură. Şi cred că nu se încadrează.
      Sunt multe variante şi se găsesc la vânzare specii diverse. Ce nici prin cap nu-ţi trece. 😀
      Îţi mulţumesc tare mult, draga mea! Te îmbrăţişez! Să ai şi tu o zi frumoasă!

      Apreciază

    • Am dezvăluit ce îşi dorea în update.
      Te pup!

      Apreciază

  6. Hamsterii nu miros, (poate mirosi doar rumegușul dacă nu îl schimbi cam la o săptămână.. două, pentru că fac și ei pipi și treabă mare :P, logic, ca orice animal). Hamsterii sunt drăgălași, nu există copil (cred) căruia să nu-i placă (atunci când mănâncă sau dorm sunt foarte amuzanți). Se întrețin ușor, nu fac zgomot, ziua fac nani, doar seara sunt activi – se joacă (alergă în rotița și scormonesc în rumeguș într-o mare veselie). Poate își schimbă părerea mămica, chiar nu va regreta.
    O săptămână frumoasă, Potecuță!☘

    Apreciază

    • Şi mie-mi plac. Nu ştiu mare lucru despre ei, nu am avut. Acum, na. Fiecare cu stolurile lui. Dacă ea a zis că nu, eu nu mă bag să o contrazic, e casa ei, mirosul ei 😀
      Îţi mulţumesc mult! Şi tu să ai o săptămână cât mai bună!

      Apreciat de 1 persoană

  7. ioansperling zice:

    Un magaruș nu ar fi rau! Am văzut unul pe un balkon pe o insulă prin Grecia.Se simțea bine! Nu stiu daca consumase ceva inainte stăpânul lui sau cine le-o fi urcat acolo dar magarusul se simțea în largul lui pe balcon!

    Apreciază

  8. ane zice:

    Am fost nevoita sa achizitonez si eu un HAMSTER, l-am lasat in soare poate scap de el, cand am venit de la serviciu era ud. Ne-am dus la iarba verde si l-am făcut scapăt, si dus a fost. Sunt rea, dar nu am suportat.

    Apreciază

  9. Eu zic să îi iei boboci de gâscă 😄
    Oi fi eu mare, dar încă mi-e drag de ei de mor

    Apreciază

  10. Mona zice:

    Eu mă gândesc la un dihor 🙂 Sunt drăguți și ar explica reacția părinților 😊😁

    Apreciază

  11. tink3rbe11 zice:

    Noi avem Bichon Havanese și hamster ( nu miroase), se împacă,nu și treabă!
    O broasca țestoasă? Peștișori?

    Apreciază

  12. psi zice:

    eu sunt cam împotriva ”achiziționării” de animale. de orice fel. dar susțin faptul că un copil ar trebui să învețe să poarte de grijă unui animăluț, unul chiar defavoritzat.

    Apreciază

  13. Iosif Strasbourg zice:

    Eu i-as sugera tarantula, scorpion, sau chiar, vipera cu corn ! 🙂
    O zi faina, draga Potecuta !

    Apreciază

  14. Iosif Strasbourg zice:

    Nu stiu daca e bine sau rau, stiu însa ca, nu as tine închisa dupa gratii o vietate inocenta. Nici eu nu m-am simtit bine în armata si în închisoare ! 🙂

    Apreciază

    • Nici el nu vrea să ţină animalul ăla după gratii, Iosif. E un copil. La fel de inocent ca vietăţile de care spui. Tocmai de aia zic că e bine că nu ai ocazia să-i sugerezi vietăţile alea, nu merită.

      Apreciază

  15. Peștișorii de acvariu au fost și vor rămâne marea mea pasiune. Acum, din păcate, nu mai am acvariu, însă am început să reflectez foarte serios la asta. 😊 E dificil atunci când pleci pentru mai multe zile de acasă…

    Apreciază

  16. Lady zice:

    Eu cred ca e unul din astia: capibara, lama sau antilopa.:))

    Apreciază

  17. illusion zice:

    O zebră? Un dinozaur? Un cal?

    Apreciază

  18. 9 zice:

    O nevastuică? Sunt dragălșe, zic și eu. 🙂 Cât despre animalele pe care le-au avut și le mai au cei doi ai mei, aș putea să spun o mulțime de povești. 🙂

    Apreciază

  19. 9 zice:

    Acum am citit comentariile și bănuiesc că își dorește un măgăruș. Pe a noastră o chema Puica. 🙂 🙂

    Apreciază

  20. Eu aș fi vrut un elefant. Sunt așa de simpatici. Însă fiind băiețel… poate un șarpe? Că s-au epuizat până aici animalel. 🙂 Oricum sunt curioasă.

    Apreciază

  21. CarmenP zice:

    Dacă aș fi băiat mi-aș dori un cal. Totuși, cred că băiatul despre care vorbesti își doreste un sarpe. Bine ai revenit din concediu 😉 !

    Apreciază

  22. Mă bucur că am ajuns înainte de marea dezvăluire, pentru care-s și eu tare curios. Totuși, încerc să ghicesc care ar fi preferința exotică a băiatului. Pui de leopard sau ghepard, cumva?

    Apreciază

  23. Alex zice:

    Ha, ha! O situație tare greu de rezolvat. Dorințele copiilor de acum sunt foarte rafinate. Sunt informați, știu ce vor, fac comparații cu alții și… e greu să-i refuzi categoric.Nu știu ce ar putea să-și dorească băiețelul, din ceea ce s-ar putea ține într-o casă de om, căci mai sus s-au spus cam toate variantele acceptabile. Dar dacă mă gândesc că, în urmă cu mai mulți ani, m-am mirat că celebrul George Clooney a crescut în casa sa un…porc!!!? nu mai mă miră nimic. Sau poate băiatul vrea un măgăruș? Sunt adorabili când sunt mici! 😀

    Mi-a plăcut mult cum ai evocat aniversările din copilărie. Și mi-am amintit imediat cum mi-a organizat mama prima aniversare cu colegii de clasă. Ce frumos a fost. Ce ne-am mai distrat! Seara, când m-am uitat la cadouri, am râs cu toți când am văzut că o carte de poezii a lui Șt.O.Iosif o primisem în 5 exemplare! 😀 Dar ce mai conta?

    O zi veselă, dragă Potecuță! 🙂

    Apreciază

    • Aşa e, Alex! Dorinţele lor sunt dintre cele mai colorate şi diverse, graţie informaţiei de care dispun.
      „Din ceea ce se poate ţine într-o casă de om” din punctul de vedere. Şi se poate ţine orice. Absolut orice 😀
      Vei vedea mai târziu, când vă voi spune, că în mintea lor fără prejudecăţi e loc de orice animal.
      Am văzut şi eu. Se pare că specia aia de porci pitici e tare iubită pe la case mari. Sunt şi frumoşi când sunt mici, drept e.

      Hehehe, amuzantă întâmplare. Şi acum îţi aminteşti cu plăcere de asta, vezi? 😉
      Îţi mulţumesc mult şi îţi doresc o zi frumoasă!

      Apreciat de 1 persoană

    • Am dezlegat misterul animalului în update 😀

      Apreciază

  24. Diana zice:

    Cangur! :)) Pana sa ajung la dezvaluire m-am gandit la salamandra…. 🙂
    Si mie-mi plac cangurii! Clar! Imaginatia mea-i saraca! Nu m-as fi gandit vreodata sa cresc in casa (nici in curte!) un cangur! La tigri (si alte feline) m-am gandit – am doar pisic; si caine. 🙂
    Am avut (intre altele) si hamster – nu miroase cand rumegusul e schimbat regulat (hamsterul e un animal curat). Mirosul poate avea mai multe cauze: cusca nu e curatata zilnic (in zona unde-si face animalutul nevoile – toata la o saptamana), animalutul poate fi bolnav: diabet, enterita; are obiceiul sa ascunda mancare prin cusca si… daca nu e curatata la timp… (o cusca murdara, un animalut murdar) Cel mai adesea, hamsterul miroase din cauza stresului: schimbarea locului – fie de la magazin acasa, dintr-o camera in alta, dintr-o cusca in alta etc. (curand, hamsterul se va obisnui in noul loc si mirosul dispare – nu va mai „umple” spatiul cu mirosul lui); poate fi stresat si din cauza comportamentului oamenilor din jurul lui, din cauza unui alt animalut…
    Am scris acestea pentru ca am citit cum cineva a abandonat hamsterul „in natura” 😦 Sarmana vietate…
    Zile senine! 🙂

    Apreciază

    • Diana, recunosc, nici eu nu m-aş fi gândit. Uite cum ne dau ăştia mici idei 😀
      Îţi mulţumesc mult pentru toate informaţiile astea! Să ştii că îmi sunt utile şi mie, la un moment dat m-am gândit să îmi iau unul. Nu-a ca papagalii, nu? Adică nu e obligatoriu să fie pereche.
      Îţi doresc o zi frumoasă!

      Apreciat de 1 persoană

      • Diana zice:

        Cu placere. 🙂
        Nu are nevoie de o pereche daca ii dai atentie, dar nici atentie deosebita nu ii trebuie neaparat daca are o roata in cusca lui si o „casuta” unde sa se ascunda cand simte cine stie ce. Hamsterul se poate imprieteni cu omul care ii ingrijeste, dar nu sufera daca e singur acasa mai multe ore. 🙂
        Multumesc! Noapte buna! 🙂

        Apreciat de 1 persoană

  25. N-aș fi ghicit în o mie de ani, potecuță dragă!Un cangur mic e tare drăgălaș, dar ce te faci când crește și nu mai vrea în marsupiu?

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s