Dulce resemnare

Dă-ne, Doamne,-un strop de ploaie,
Să mai spele din ruşinea
Mâinii-ntinse prin noroaie
Ce hrănesc deşertăciunea!

Pune şi un pic de soare
La un capăt de tunel,
Ca prin bezna-amăgitoare
Să mai bâjbâim spre-un ţel!

Au ajuns analfabeţii
Să predea literatură,
Strâmbii râd de ăia drepţii
Atei jură pe Scriptură.

Ne-am pierdut identitatea
Tot purtând atâtea măşti,
Şi blamăm într-una soarta
C-am ajuns slugi unor găşti.

Ne tot plângem pe la colţuri
Că nu mai avem putere
Să mai înghiţim amarul,
C-au pus impozit pe miere.

Nu mai vrem să îndurăm
Nici hoţii, nici nepotisme,
Dar tăcem cât îngropăm
Bunul simţ între sofisme.

Dă-ne, Doamne, ploi şi soare
Dar să nu ne ceri în loc
Să fim veşnic în picioare,
Nu marfă la iarmaroc.

Ridicând la rang de artă
Răzvrătirea pe hârtie,
Facem cozi la orice poartă
Când se-mparte circ pe pâine.

Foto

Acest articol a fost publicat în Un fel de... Poezie și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

67 de răspunsuri la Dulce resemnare

  1. Minunat! Mai bine nici nu se putea spune!

    Apreciază

  2. Beta zice:

    Scurt si la obiect , felicitari ❗ ❤

    Apreciat de 1 persoană

  3. Cat (trist)adevar!
    Seara faina, Potecut!

    Apreciază

  4. Mona zice:

    Trista realitate 😦 Dă-ne, Doamne… Ai scris tare frumos, dar păcat că e prea real.

    Apreciază

  5. doar nicole zice:

    Of. Tăceri cumva… ca de luni, atât de bine ai transmis, ce pot să mai spun. Poate doar… și amare fructele ei.
    O seară plăcută! Și zile cu spor și frumos!

    Apreciază

  6. firdeiarbainbataiavantului zice:

    Trist şi adevărat ce ai scris. Dar şi mai trist e că ne mulţumim să constatăm… şi cam atât. Nu ştiu de ce ar mai fi nevoie pentru trezirea oamenilor din ţara asta. Să sperăm în mai bine, asta e tot ce pot spune. O seară frumoasă să ai!

    Apreciază

  7. Iosif Strasbourg zice:

    SUPERB !!!
    Te sustin si ma alatur cu draga inima în aceasta ruga superba ! Cu cât mai multi români se vori uni în lupta pentru dreptate si ADEVAR, luptând cu „sabia cuvântului” împotriva injustitiei, falsitatii si nedreptatilor sociale, cu atât mai repede rezultatele schimbarii în lume vor fi vizibile, iar raul natiunii si al lumii, va fi biruit de bine.
    O seara superba, draga Potecuta !

    Apreciază

  8. sâmbure de mai zice:

    Da, circ pe pâine…ni se servește pretutindeni. Se pare că-l servim cu nesaț…

    Apreciază

  9. CARMEN zice:

    cat patos ai pus in aceste versuri, te inteleg foarte bine si iti dau dreptate, asa ceva nu se mai poate indura. Domane da sa se schimbe totul asa cum este normal sa fie! Apelul tau in versuri sa fie inteles si pus in practica!
    Da doamne PLOAIE si SOARE!
    te pup ❤

    Apreciază

    • Îmi place să cred că pun suflet în tot ce scriu. Dacă aici a fost mai mult sau dacă a fost cu patos, nu zic nu 🙂
      Îţi mulţumesc, Carmen! Nu cred că poate fi considerat apel. E doar un gând de… moment.
      Te pup şi eu!

      Apreciază

  10. ane zice:

    Întotdeauna pe acest pământ v-a fi loc de mai bine! Cuvintele nu tin decât de plictiseala; avem nevoie de fapte. Iar s-a întâmplat ceva si te-ai răzbunat in versuri. Ti-a reușit, ca de obicei 🙂

    Apreciază

  11. ovi zice:

    mare si dureros adevar, ai maiestrit in cuvinte….

    Apreciază

    • Am scris sub impuls de moment. Dacă am reuşit să prind şi un adevăr, înseamnă că poate fără să vreau neaparat, l-am simţit cumva.
      Mulţumesc frumos, Ovi!
      Zi bună îţi doresc!

      Apreciază

  12. Suzana zice:

    Ganduri minunate si minunat de adevarate!
    Totusi nu cred in schimbari fundamentale care nu incep din sufletul fiecarui om. Orice altceva este doar partial adevarat!
    O zi frumoasa, draga Potecuta!

    Apreciază

    • Nici eu nu cred. Dar şi schimbarea aia individuală e tot atât de posibilă ca şi schimbarea la general. Adică tinde spre zero cu succes.
      Mulţumesc, Suzana! Şi eu îţi doresc o zi frumoasă!

      Apreciază

  13. anasylvi zice:

    Direct si fara anestezie… o descriere concludenta si aspra a unei parti din cotidian… Solutia? Chiar ma gandeam zilele astea la cantecul lui MJ „Man in the Mirror”. Pup!

    Apreciază

  14. „O să plouă în neștire”,
    – De la Meteo citire -,
    Dar, în timp, ne-am lămurit
    Că iarăși ne-au păcălit.

    Apreciază

  15. Am „sa-ti fur” aceste rânduri, este păcat sa nu fie citite de cat mai multi oameni. Evident cu link spre pagina ta.
    Sublim :

    „Au ajuns analfabeţii
    Să predea literatură,
    Strâmbii râd de ăia drepţii
    Atei jură pe Scriptură.”

    Apreciază

  16. Ileana zice:

    Adevarul, adevarat de dureros! Nu pot sa nu o republic, am ramas fara cuvinte! Felicitari draga mea, cred ca raspunsurile nu ar sa vina niciodata in favoarea noastra, totusi mai speram…
    O zi frumoasa ca si sufletul tau! 🍀☕🍰😘

    Apreciază

  17. Ileana zice:

    A republicat asta pe ღ♪ Odăița Mea Virtuală ღ♪ și a comentat:
    Adevărul pur din zilele noatre. Mulțumesc Potecuță!

    Apreciază

  18. Ana zice:

    Ai pus sageata in arc si ai tras drept la tinta! 👏👏👏

    Apreciază

  19. Care a fost oare picătura care a umplut paharul, Poteci de dor ?

    Apreciază

  20. gelu gelu zice:

    Adevarat! Obiectiva in cateva randuri.👍

    Apreciază

  21. Un trist tablou contemporan pe care l-am admirat/citit… Bravo, Potecuţă! 🙂

    Apreciază

  22. Adevăr grăit-ai cu tristețe, revoltă mocnită și speranță în mai bine, cred eu. Mi-au mers la suflet versurile tale. Să ai o zi frumoasă cu bucurii, Potecuță! 🙂

    Apreciază

  23. illusion zice:

    Cât de real… Trist!

    Apreciază

  24. clipederaidiniadulmeu zice:

    Un fel de strigăt către imnul ţării – Deşteapta-te române. Din păcate…ăştia ne cred pacienţi la psihiatrie, ne-nundă cu sedative. Construcţia versurilor e foarte bună şi cu miez.

    Apreciază

  25. Weekend frumos!

    Apreciază

  26. No’, aici jur că-l simt vibrând pe Coșbuc. Ce te joci tu cu muzica și cuvântul. Wow!

    Apreciază

    • Mă faci să mă fâstâcesc, zău! 🙄
      Cum să-ţi mulţumesc?
      Nu ştiu cum spun, să mă fac înţeleasă. Merg pe stradă, stau la muncă, stau în balcon sau ascult o melodie şi îmi vine instant în cap un vers. Şi apoi croşetez în jurul lui. Nu-mi propun: azi scriu o poezie despre. Că nu merge aşa la mine. Dacă vine, bine, nu pot eu să programez când scriu cu rimă şi când nu.
      Şi la final, ajung la concluzia că mai mult sau mai bine nu pot. Şi public. Nu las niciodată pentru mai târziu, că poate îmi vin alte idei şi va fi mai frumos sau mai bine sau mai corect. Că nu va fi, că nu aş putea. Şi dacă nu scriu ideea şi nu o dezvolt, mă „freacă” la creierel toată ziua. Şi asta e. Nu spun „gata, acum e frumoasă, o public”. Nu! Spun doar „no, atât am putut, e gata, o public.”.
      Şi când primesc cuvinte ca astea, rămân aşa… fără cuvinte.
      Aş fi ipocrită să spun că eu le cred proaste. Nu cred că-s proaste. Dar nu-mi imaginez niciodată că plac atât de mult. Şi o spun sincer şi sper să mă crezi.

      Apreciat de 1 persoană

  27. Aliosa zice:

    Hristos S-a Înălțat ! 🙂
    O tristă dar reală RADIOGRAFIE a societății românești postdecembriste !!! 🙂 😦 🙂
    Sincere FELICITĂRI ! 🙂
    De nu-i cu supărare,
    Chiar de n-am cerut APROBARE,
    Am dat REPUBLICARE
    Pe My Blog
    http://amintiriamntiri.wordpress.com/
    Un fel de catalog,
    În care, cu multă plăcere
    REPUBLIC cele mai interesante postări,
    Din lumea virtuală a celor patru zări !!! 🙂 🙂 🙂
    Mulțumesc ! 🙂
    Weekend plăcut ! 🙂
    Cu respect,
    Alioșa ! 🙂

    Apreciază

  28. Aliosa zice:

    A republicat asta pe My Blog.

    Apreciază

Lasă un comentariu