Vreau o lege pentru blege. Minţi blege

Ştiu că avem foarte multe legi inutile, proaste, exagerate, împotriva omului de rând sau împotriva unor drepturi, dar eu propun să mai fie una. Credeţi-mă, sunt pacifistă de fel. Nu mă arunc în ape adânci să salvez balenele dar pledez pentru pace, pentru înfrăţire şi propăşirea neamului deci legea asta va fi numai şi numai pentru că-mi doresc protecţie pentru semeni şi până la urmă e vorba de conservarea speciei.
Propun o petiţie pentru legea: „salvăm strada de minţi în ceaţă”. Se va monta, la fiecare ieşire din casă sau măcar din bloc, un fel de monitor. Fiecare om, pentru a putea ieşi, va trebui să răspundă la trei-patru întrebări simple care vor apărea succesiv. Vor fi şi variante ajutătoare şi va fi apăsată căsuţa din dreptul celei corecte. În genul: în ce oraş ne aflăm, în ce an, cum te numeşti. Dacă ratezi una, mai ai o şansă. Dacă ratezi două, monitorul afişează un mesaj de pace care te roagă să te întorci în casă, pentru a fi în siguranţă. Tu şi restul lumii. Uşa oricum nu se va debloca deci vei fi nevoit să te întorci, să te mai speli o dată pe faţă, să te mai uiţi în oglindă şi să încerci mai târziu. Cum mi-a venit ideea? Brusc. De ce? Vă spun acum.

Azi am primit un liber. Cado’. Mă rog, cado’ legal, cu cerere şi ofertă dar tot cado’, că cine primeşte liber în timpul săptămânii în afară de cei care lucrează la stat? Io nu. Io primesc sâmbăta sau duminica. Ca orice om liber, am tras de somn cât am putut, am ieşit în balcon să zâmbesc la soare, să beau cafeaua şi să pip. Şi m-a fulgerat gândul că am de luat o felicitare şi e cazul să mă grăbesc. Cu cafeaua băută doar pe jumătate, m-am îmbrăcat lejer că doar magazinul cu felicitări e la parterul blocului. Mă prezint în faţa lui, mă uit pe program, zicea că azi e închis. Oameni în magazin erau dar cum ştiu că acolo se lucrează pe comenzi, cu personalizări de diverse, cu xerox, imprimante, diplome, lucrări de licenţă şi toate alea, am zis că nu-i cazul să fiu neam prost şi să dau buzna peste oameni.

Mi-am amintit că undeva, la câteva minute de mers pe jos, e un Inmedio. Hai pe el.
Bună ziua, felicitări aveţi? Nu avem. Dar mergeţi peste drum la florărie. Hai. Bună ziua, felicitări aveţi? Da, poftiţi, căutaţi acolo. Mă uit puţin şi „La mulţi ani, ursuleţul meu!” pas „Mă topesc după tine!” pas „Eşti raza mea de soare!” pas „Crăciun fericit”! serios?
O întreb pe doamna dacă are felicitări potrivite pentru un bărbat care împlineşte „o frumoasă vârstă, cu ocazia…” ştiţi formula asta fastasmagorică, dar nu e cazul de ursuleţi, de dragoste neţărmurită, de fluturi şi elefanţi roz, ceva pentru un domn cu care ai o relaţie de amiciţie perfect regulamentară şi perfect fără inimioare incluse. Zice că nu, eu zic că mulţumesc frumos.
Îmi vine în minte un alt magazin, cu ziare şi alte alea, tocmai în partea opusă şi tocmai la mama naibii de unde eram eu dar ce mai atâta of şi vai, abia adun paşi şi-l determin pe telefon să-mi zică că congratulations!

Iar intru, iar dau bună ziua, iar felicitări, iar caută. Toate cu trandafiri roz, cu fundiţe roşii, cu panseluţe şi crizanteme. Ochesc una cu ceva flori şi un cadou legat cu fundiţă albastră.
Din atâta roz, aia era zâna măseluţă şi salvatoare totodată. Stau pe gânduri, o întorc, doamna zice că numai aşa are şi zice „dar de ce nu încercaţi la magazinul ăla de pe scări, ăla cu xerox şi imprimante”? Adică ăla de la blocul meu. Şi zic eu, foarte mândră de inteligenţa mea: „acolo e închis sâmbăta”.
În ochii ei am văzut o licărire de „săraca fată, Doamne fereşte!” şi glasul ei, dintr-o dată blând, mi-a şoptit: dar azi e vineri…

Mno, asta zic. Un astfel de monitor m-ar fi salvat pe mine de mers aiurea, că normal că am găsit la magazinul de la bloc, cel în faţa căruia m-am uitat pe program fără să intru, pe motiv de „L-V 9-20, Sâmbătă – închis” şi le-ar fi salvat pe două doamne de răscolit printre felicitări după una potrivită pentru un bărbat care nu e ursuleţ şi dacă e, cu singuranţă nu al meu.
Semnaţi petiţia? Vă rog eu! 🙄

În altă ordine de idei, vă spun că azi voi sta departe de calculator, pentru binele omenirii 😀 deci voi răspunde mâine.
Şi tot în altă ordine, şi tot de idei, wepeul meu nu şi-a revenit complet şi încă pune la moderare câte un comentariu, cum vrea el. Dacă vă nimereşte pe voi, nu vă supăraţi pe el, e mic şi cred că a fost bolnav când a fost şi mai mic. Vă scot de acolo de cum văd.

Acum: aseară am avut ceva de meşterit pentru muncă. De acasă. După o jumătate de oră, căutând ceva, am dat peste altceva şi s-a terminat cu munca, am ajuns în altă dimensiune ascultând. Deşi sunt şanse minime să citească, mă mustră conştiinţa şi vreau să îi rog pe vecinii mei să mă ierte.
Dragi vecini, nebuna aia care aseară cânta (tare şi prost) prin casă, cu căştile pe urechi, eu eram dar nu m-am putut abţine. Piesa ASTA m-a zăpăcit de cap. Promit că nu mai fac. Până data viitoare. 😳

foto

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Din viaţă... și etichetat , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

73 de răspunsuri la Vreau o lege pentru blege. Minţi blege

  1. firdeiarbainbataiavantului zice:

    Treaba cu zilele săptămânii o am şi eu, de multe ori nu sunt sigur – şi nu de ieri. Vineri mi se pare sâmbătă, sâmbătă mi se pare duminică, iar duminică nu mai ştiu nici eu ce zi e. Mie oricum mi se pare că timpul trece extrem de repede, prea repede. Şi, da, piesa care te-a „bântuit” merită.

    Apreciază

  2. Hahaha, m-ai facut sa rad cu voce tare. Dar este voie, zic io, ca de vineri. 😉 Iar de cantat, toti avem vecini care asculta! hihihi. Un weekend frumos sa ai, Potecuta draga. 🙂

    Apreciază

  3. Hahaha! Tare treaba cu felicitarile :))) I-am cautat si eu varului meu la un moment dat o felicitare, iar cea mai serioasa pe care am gasit-o, ca doar implinea 30 de ani, a fost una pe care scria „Yeeeiiii! Ai mai imbatranit un an!”… Weekend placut! Pupici

    Apreciază

  4. Ana G. zice:

    Ce să zic… Semnez petiția, că și eu am nevoie de o astfel de lege. Ai bântuit tu o juma’ de oraș îmbrăcată pentru magazinul de la parterul blocului? Ai bântuit…

    Apreciază

    • Eram aproape bine. Adică, nici prea subţirel îmbrăcată, nici în papuci de casă. Dar oricum, dacă aş fi ştiut că merg mult, nu m-aş fi dus în trening 😳
      Mno, măcar nu au fost paparazzi pe fază 😀

      Apreciază

  5. gelu gelu zice:

    Esti minunata! M-ai facut sa zambesc.☺
    Melodia este absolut superba!!!

    P.S. Un sfarsit de saptamana superb, alaturi de sufletul pe care il iubesti!🤗

    Apreciază

  6. Ella zice:

    Draga mea Potecuta!
    Sincera sa fiu ma gandeam la orice si oricine, ca ar trebui testat înainte sa puna un picior în strada, dar tu fata mea? E tragic! 😀 😀 😀
    Dar melodia aceea … Doamne, ce melodie! Si unde mai pui ca eu pot sa racnesc din toti plamanii ca nu ma aude decat soata! 😀
    Merci! Weekend placut!

    Apreciază

    • Vezi, Ella? De aia zic că-i bună treaba cu monitorul. Că uite, fix cine nu te-aştepţi o ia razna şi cine ştie ce boroboaţe face. 😀
      Eşti norocoasă în cazul ăsta. Sau sunt norocoşi cei care nu aud? 🙄
      Că eu cânt prost deci sigur vecinii mei au avut de tras, nu glumă.
      O zi frumoasă să ai!

      Apreciază

  7. Potecuţo,povestea ta are șarm..la un bărbat căruia i’a” înflorit” iarna pe la tâmple nu’i mai cumperi felicitări.Nu! Faptul că te duci(sau ma rog îl suni),la el..și îl feliciţi,sau îi dai o vorbă bună,face mai mult decât toate „atenţiile ” din lume. Dacă îl și mai întrebi cum stă,în poziţia drepţi sau „bleagă,”…:)))Face mai mult „decât” toate felicitările din Lume.Adică,l’ai făcut fericit, îi araţi că:știi de glumă îţi pasă,te’ai gândit la el pentru o clipă. PS Piesa e grozavă! 🙂

    Apreciază

  8. Varianta ” sună un prieten” va avea acel monitor? Nu de alta, dar aşa am putea afla cine ne vrea binele şi cine nu. Adică, mai pe înţeles, am afla care ne vrea luminaţi şi care orbecăiţi.

    Apreciază

  9. papagigli zice:

    Potecuto, pentru mine orice zi a saptaminii e luni, cu exceptia simbetei si duminicii. Asa ca in mintea mea saptamina are trei zile, ceea ce-mi da impresia ca mai mult stau decit muncesc. 😉
    In privinta melodiei, mi-a placut foarte mult decolteul 😉

    Apreciază

  10. Hai căsemnez eu petiţia, dacă tot nu s-a oferit nimeni să o facă. Începutul e mai greu. Da’ tu te-ai plimbat, nu glumă, pentru o felicitare. Melodia e faină tare, sunt fanul acestui gen, dar nu o pot fredona decât după ce o mai ascult măcar o dată. De, aşa-i cu … 🙂

    Apreciază

  11. Mugur zice:

    Ți-aș da o săptămână cu mai multe duminici,
    Să nu stai prea mult să lucrezi sau deretici,
    Să-ți fie odihnă și zâmbet mereu,
    Să uiți de programe și să cânți „la greu”.

    Ți-aș da săptămâna cu versuri și flori,
    Cu raze de soare și fără de nori,
    Felicitări să trimiți de afară,
    Din mica-ți străduță sau chiar de pe scară.

    Nu-i lege să spună de-i marți sau e joi,
    Căci totul depinde de legea din noi,
    Iar dacă în suflet ne suntem copii,
    Și marți, dar și vineri, duminici vor fi.

    Iar dacă rămâne, din resturi de timp,
    Să îți construiești adevărat Olimp,
    Muntele tău, plin cu zei șturlubatici,
    Tu zeu suprem, iară noi bieți sălbatici.

    Apreciat de 1 persoană

  12. Mugur zice:

    P. S. Am vrut să așez și un cântec, dar WP nu a vrut la fel ca mine.

    Apreciat de 1 persoană

    • Doamne, Mugur! E absolut superbă poezia! E minunată cu totul! Îţi mulţumesc tare, tare mult! E o onoare să o găzduiesc dar te rog eu mult, pune-o şi la tine la rubrica aia cu „recuperări”. Te rog! Ar fi păcat mare să se piardă în… negura blogului.
      Şi melodia e frumoasă tare!
      Mulţumesc!

      Apreciat de 2 persoane

      • Mugur zice:

        Mulțumesc!

        Potecuță, citindu-ți textul, întâi mi-a venit să-ți pun doar un link spre poezia mea cu săptămâna plină de duminici, dar… ai citit-o deja, așa că nu avea rost. Și cum tot îmi era de poezie, mi-a sosit si inspirația să fac un fel de completare la acea poezie veche de… un veac și a ieșit ceea ce văzuși mai sus.

        Altminteri, după cum cred că mă știi deja, dacă m-ai trimis la Adrian Berinde, am continuat să ascult melodii de-ale sale, așa că mi-a fost la îndemână să așez „Din resturi de timp”, care măcar prin titlu și tot se apropie de câte ceva din ce ai scris tu și din ce am gândit eu. Apropo, să știi că și acum tot Berinde ascult, căci îmi place cum și ce cântă. Am și scuza că este apropiat de vârstă cu mine. 😉

        Apreciat de 1 persoană

        • Are multe piese minunate, „unde erai”, de pildă şi multe, multe altele. Versuri superbe, vocea aia răguşită care mi-a plăcut întotdeaua la artişti. Mă bucur mult că îţi place.

          Frumos ţi-a mai dictat inspiraţia. Iar… 😉

          Apreciat de 1 persoană

    • gelu gelu zice:

      Este superba interpretarea!
      Superb!

      Apreciat de 1 persoană

  13. Sunt și eu pentru acea lege, dacă îmi cere cineva votul. Și îți doresc să repeți cât mai repede figura cu cântatul, iar vecinii să fie indulgenți cu tine. Așa cum sper că sunt și cu mine când râd zgomotos la câte o comedie bună.

    Apreciază

  14. succesulpe zice:

    De unde se vede ca zilele cado`prin impactul lor distructiv pot pune in pericol chiar existenta omului. Se poate remedia acest aspect uitat al vietii, printr-un proiect de lege, prin care sa se acorde liber pentru fiecare zi lucratoare a saptamanii.

    Apreciază

  15. Ileana zice:

    Pentru lege in totalitate!
    Draga mea am recitit, pentru ca tare mult mi-a placut cum asezi tu fiecare cuvant, in asa fel incat nimeni nu poate citi fara sa zambeasca, sa ii vina o stare buna, chiar daca inainte de asta nu era tocmai buna. Faina rau melodia, mi-a placut! O dupa amiaza frumoasa, pupici! 🍀🌺😘

    Apreciază

    • Eşti o drăguţă, Ileana! Mă bucur mult să ştiu că ai zâmbit sau chiar ai râs la textul meu! Îmi dă o stare de bine când fac pe cineva să râdă şi poate aşa, uită măcar o clipă de supărări.
      Îţi mulţumesc mult! Te pup!

      Apreciat de 1 persoană

  16. Rhea zice:

    Intri și eu – lejer – în categoria blegelor. Pardon. Minților blege. 😁 Votez pentru!
    Cât despre melodie…. e wow!
    Weekeend fain!

    Apreciază

  17. Beta zice:

    Am venit si eu sa semnez petitia, nu de alta dar pana sa ajung sa citesc invitatia m-am amuzat de plimbarile tale si de cum ai impletit cuvintele. Ai dreptate e frumoasa poezia postata de Mugur.

    Apreciază

  18. meddartis zice:

    Potecuță, pentru cineva la care „nu e cazul” de felicitări siropoase, asculți piese tare romantice! :)) E doar a patra oară la rând când o ascult eu, deci încă vecinii au noroc că nu am învățat versurile. Dar și ei mă fericesc cu tot felul de melodii pe bas, tocmai pe la 3 dimineața, așa că le voi face o serenadă cât de curând (nu la ore atât de mici, că sunt prea drăguță și prea somnoroasă :D).
    Cât despre aventurile tale și despre petiție… Da, ridic două degete și țopăi cu entuziasm. Este cura perfectă pentru oamenii amețiți, printre care se găsește și subsemnata. Tare mi-ar plăcea să fiu mai cu gâtul între umeri și cu capul pe gât (că na, capul pe umeri direct nu îmi pare prea confortabil), dar se pare că amețeala mea face deliciul celor din jur, așa că poate ăsta e farmecul nostru.
    Vrei să îl dai la o parte, așa, cu o semnătură?

    Apreciază

    • Stai, măăăăi. Domnul la care trebuia să ajungă felicitarea era un amic, de aia am zic că nu e cazul, nu că nu-mi plac mie sau că nu e stilul meu 😀
      Mă bucur mult că îţi place, eu încă o fredonez, nu îmi mai dă pace…
      Vaaaaaaai! Ăsta e cel mai frumos argument şi cred că o să-l folosesc şi eu. Deci nu avem o problemă, ăsta e farmecul nostru 😀
      Tare mult îmi place! Îţi mulţumesc mult!
      Şi zăpăceşte-i pe vecini, nu-i lăsa!

      Apreciază

  19. vavaly zice:

    eu nu semnez nimic. adica ar trebui sa semnez impotriva mea si ar insemna ca eu nu mai ies din casa ever ever. pai eu nu stiu niciodata ce zi este exact exact, rareori stiu daca trebuie sa o iau la stanga sau la dreapta si oricum in general nici nu stiu incotro trebuie sa ajung ca sigur trebuie sa ajung in multe locuri si la cat mai bat eu orasul in ultimii ani sigur gasesc magazinul nu inchis ci esfiintat cu totul. zau , mi s a intamplat de cateva ori. asa ca nu, eu nu semnez :))).

    Apreciază

    • Stai aşa că tu m-ai adus cu picioarele pe pământ. Că nu-s departe de tine. Io-mi semnam singură condamnarea la o viaţă casnică? 😀 😀
      Serios? Ai găsit magazine desfiinţate? 😀 Iooi.

      Apreciază

      • vavaly zice:

        oho, si inca de cate ori. plecam eu de acasa pornita, dupa ce faceam o multime de artificii ssa am cu cine lasa copiii. ajungeamla fața locului si… ia pravalia de unde nu i. cand imi intrebam prietenele mai iesite din casa imi spuneau: pai ala nu mai e de doi ani :)). si eu ce am facut frate in astia doi ani? dar bine,la mine e de inteles, ca eu cel mai bine stiu parcurile si leaganele, nu magazinele cu țoale si ulcele. celmult ma ducc la mall ca ala stiu ca nu se desfiinteaza. incă…

        Apreciază

  20. ganduriledintrepagini zice:

    Vreau și eu o asemenea lege. Unde trebuie să semnez? 😀

    Apreciază

  21. Si eu semnez, nu am cum sa nu o fac. 🙂

    Apreciază

  22. tink3rbe11 zice:

    😂 Potecuto, eu zic să nu te pedepsesti în așa fel căci se întâmplă tuturor asemenea întâmplari întâmplătoare! Noi, roboții ăștia de zi, nu știm zilele săptămânii decât în orele de program.
    Îți dai seama că nu am mai fi atât de mulți pe drum?!

    Apreciază

  23. psi zice:

    eu îmi cumpăr felicitările de la clasicele librării. cât despre zile… deja se termină ianuarie! 🙂 fuge timpul.

    Apreciază

  24. Alissu zice:

    Haha. Ești drăgălașă la faza asta. Ști, se mai întâmplă. Suntem oameni.

    Oricum dacă ar exista un asemenea montior atunci e pentru mine. Da să fie și cu opțiune de “nu mai visa atât” sau “ținere de minte” că uit mereu lucrurile importante de făcut 🙄
    Sunt aiurită mai bine zis. Există și pentru asta opțiune?

    Apreciază

  25. Iosif zice:

    Superba si profunda piesa din videoclip !
    O seara super-faina, draga Potecuta !

    Apreciază

  26. Vezi de ce am eu un obicei sa cumpar felicitari pentru toate ocaziile atunci cand se intampla sa le gasesc(ignorand evident spranceana ridicata a sotului meu, atunci cand se intampla sa fie cu mine la cumparaturi …diverse :D) Ca nu stiu cum se face dar am nevoie de ele fix sambta sau duminica, asa ca dau fuga la cutiuta cu surprize.
    Dar cu legea, pot vota de doua ori? Ca stiu cum e sa pleci in trening dupa un nimic care te poarta prin jumate de cartier, dar mai stiu si cum e sa te urci in masina sa conduci o ora si sa realizezi ca ai ajuns cu o zi mai devreme.
    Saptamana frumoasa, weekendul s-a dus. 🙂
    P.S. Imi place Adrian Berinde. Cu fredonatul stau mai prost, chiar daca nu am vecini care sa-mi ceara bani pentru doape pentru urechi 😀

    Apreciază

    • Foarte, foarte bună ideea cu stocul de „surprize” la cutiuţă! Cred că o voi adopta şi eu pentru că a doua oară ar fi deja prea mult deci nu vreau să o mai păţesc o dată 😀
      Ioooi! Cum? Ce-ai păţit?? 😀 😀 Nu ne povesteşti?
      Mă bucur că-ţi place şi nu-ţi face griji, prost stau şi eu dar nu mă las 😀

      Apreciat de 1 persoană

      • O intalnire anuntata cam in pripa pentru ultima vineri inainte de nu stiu ce sarbatori. Dar cum se intampla de obicei, pentru o parte din muritori, si uneori vinerile se fac asa cum zici tu, cado’ (nu comentez motivele, ca nu e cazul, dar eu nu fac parte dintre cei ce care beneficiaza de cadouri de acest gen, ba din contra, lucrez si in zilele libere oficial – oare oi fi, Doamne fereste, workaholica?!? ), intalnirea „fulger” se amana pentru urmatoarea vineri. Eu, setata pe o data si o ora, mai ales ca lucrasem toata dimineata, plec la intalnirea fixata intr-o localitate la vreo 20 de km, dar cu un „mic” ocol de alti 40 pentru niste documente care imi trebuiau neaparat si pe care nu ma invrednicesem sa le iau din timp. Plimabatul cu masina nu a fost nimic. dar privirea jandarmului pe care incercam sa il fac sa inteleaga ca eu am intalnire cu seful unitatii pe care o pazeste atunci, in ziua aia libera, spunea despre sanatatea mea mintala cu totul altceva decat imi placea mie sa cred despre mine. Cand m-am dumirit eu ce si cum, am arborat cel mai frumos zambet al meu si am plecat spunadu-i cu vocea omului care venise doar sa stea putin la taclale, „la revedere, ne vedem saptamana viitoare”. Sotului meu, mirat ca ma vede asa repede inapoi, i-am spus sec doar ca intalnirea s-a amanat. Ce atatea explicatii! 🙂
        Asa ca se poate si mai rau decat sa ajungi in acelasi loc cu un mic ocol pentru testarea pietii intr-o zi de vineri care se credea sambata.
        Si zici tu ca pot canta? 😀

        Apreciază

  27. mopana zice:

    Super tareee 😀
    Mi-ai lipsit Potecutza ❤

    Apreciază

  28. Alex zice:

    Ha, ha! Ai un umor teribil, dragă Potecuță! Ai mare dreptate, cred că ne trebuie și o asemenea lege, pentru…„zile blege”! Căci avem cu toți și astfel de zile, când parcă putim cu capul prin nori. Am pățită-o deunăzi la servici, tot după o zi liberă, când aveam impresia că e miercuri și era…marți. Și nu înțelegeam de ce se miră lumea de spusele mele, pentru niște lucrări ce trebuiau finalizate…miercuri. Iar eu îi dădeam cu zorul.
    Numai bine îți doresc cu drag și o seară frumoasă! 🙂

    Apreciază

  29. Roximoronica zice:

    În atemporalitatea în care trăiesc voit, se întâmplă să uit ziua, luna, ba uneori chiar și anul în care mă aflu…Așa că încă n-ai motive prea mari de îngrijorare. 🙂

    Apreciază

  30. Pingback: La Potecuța – Incercari

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s