„Văd, la fereastra ta târziu”

Publicat pe 24/01/2018 de Poteci de dor

Sursa foto
Tăceri găzduite de Călin

Acest articol a fost publicat în Miercurea fără cuvinte și etichetat , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

43 de răspunsuri la „Văd, la fereastra ta târziu”

  1. Iosif zice:
    24/01/2018 la 9:21

    Devine din ce în ce mai târzie ‘vederea’ realitatii obiective pentru ca sticla ‘ferestrei’ deformeaza, inverseaza realitatea absoluta a perceptiei binelui si raului !
    Sa fii bine, draga Potecuta !

    Apreciază

    Răspunde
  2. nicolepredulea zice:
    24/01/2018 la 10:24

    Foarte frumoase fotografii 🙂! Surprinzatoare!

    Apreciază

    Răspunde
  3. mozaicul zice:
    24/01/2018 la 10:47

    Frumoase imagini…capturi ale clipelor înaripate, viu-colorate!
    Și am fredonat și melodia, în timpul curățeniei 🙂
    Zi cu soare, dacă se poate!

    Apreciază

    Răspunde
  4. racoltapetru6 zice:
    24/01/2018 la 11:18

    Pe mine mă spionează numai porumbeii. 😉
    Penultima mi se pare tare amuzantă! 🙂

    Apreciază

    Răspunde
  5. Ana G. zice:
    24/01/2018 la 11:38

    Eu am drept vizitatori trei turturele. Sau guguștiuci, cum vreți să le zic. Nu-s ei prea colorați, dar sunt extrem de delicați și îmi sunt tare dragi.

    Apreciază

    Răspunde
    • Poteci de dor zice:
      24/01/2018 la 11:55

      Te cred! Cum să nu îţi fie dragi?
      Eu am cuib de… nu mai ştiu. Eu am crezut că-s rândunici. Dar o colegă, pasionată de păsări, mi-a zis că ar fi… că a văzut multe pe la blocuri. Am uitat ce-a zis, eu tot rândunici le zic. Au cuib la mine de trei ani. Le aştept şi anul ăsta cu mare drag.

      Apreciat de 1 persoană

      Răspunde
  6. Ella zice:
    24/01/2018 la 11:39

    Un orologiu sună ziua jumătate.
    În geamul geamul din fată oare cine bate? 😀

    Apreciază

    Răspunde
  7. firdeiarbainbataiavantului zice:
    24/01/2018 la 12:24

    Cea mai surprinzătoare mi s-a părut prezenţa şoimilor în oraşe – care nu este tocmai indicată (spre binele lor). Imaginile sunt oricum frumoase.

    Apreciază

    Răspunde
  8. Zina zice:
    24/01/2018 la 12:50

    Inspirate fotografii, unele sunt chiar surprinzătoare!

    Happy WW, dragă Potecuță!

    Apreciază

    Răspunde
  9. Rhea zice:
    24/01/2018 la 13:37

    Imi plac muuult de tot fotografiile! Înaripatele astea par atât de curioase! ❤

    Apreciază

    Răspunde
  10. Alex zice:
    24/01/2018 la 14:18

    Ce poze amuzante! Cei care au pozat aceste păsări, merită toată admirația. Cum să nu le pui pe pervaz ceva de ciugulit, când vin la fereastră cu așa fețe simpatice și rugătoare. Mai puțin papagalul din penultima, mirat de „privitorul din pluș”! 😀
    Îmi amintesc cu nostalgie de micuții și dragii mei canari – Gălbenuș și Cocolino – pe care îi puneam adesea cu colivia pe pervazul ferestrei, sa mai vadă și ei lumea, natura. Și ce mirați priveau, dar și tare temători, căci era o lume necunoscută pentru ei. Până într-o zi când, pe pervaz a aterizat ameninățătoare o cioară, care i-a îngrozit cu statura ei „uriașă” și croncănitul puternic. Am crezut că vor muri de frică, așa s-au agitat în colivie. Deși le dădeam drumul prin casă, pe unde zburau în voie, după această întâmplare nu au mai ieșit din colivie câteva zile, de frica ciorii.
    Numai bine și o zi superbă, dragă Potecuță! 🙂

    Apreciază

    Răspunde
    • Poteci de dor zice:
      24/01/2018 la 14:48

      Ooof, săracii de ei! Chiar i-a îngrozit cioara aia.
      Mi-s dragi şi mie fotografiile astea, cum ai spus şi tu, au o privire la care eu n-aş rezista. Nevinovaţi dar cerşetori mici 😀
      Mă bucur că ţi-au plăcut, Alex! O zi bună îţi doresc!

      Apreciat de 1 persoană

      Răspunde
  11. Suzana zice:
    24/01/2018 la 16:24

    Ce scumpe imagini! Totusi nu prea inteleg cum pot apare la ferestre unele pasari!
    Imi place cum inclina capul, parca sa se uite mai bine! 🙂
    Nu te lasa inima sa nu le dai ceva de mancare! 🙂
    Happy WW, draga Potecuta! Multumesc de zambet! 🙂

    Apreciază

    Răspunde
    • Poteci de dor zice:
      25/01/2018 la 10:32

      Nu ştiu nici eu cum au ajuns în civilizaţie unele dar poate asta face şi mai interesantă priveliştea.
      Daaa, unele parcă chiar stau să dea bine-n poză 😀
      Mulţumesc şi eu, Suzana, mă bucur că ţi-au plăcut! O zi bună să ai!

      Apreciază

      Răspunde
  12. clipederaidiniadulmeu zice:
    24/01/2018 la 16:46

    Oo, ce imagini drăguţe. Şoimul mi-a plăcut pentru curajul de a veni din libertatea naturii în sălbăticia oraşului. Dacă a scăpat din mâinile unui răufăcător, iar ii admir curajul. Lăstunii îşi construies cuib la fereasta ta. Eşti un om bun, înseamnă. Nu-şi pun cuibul oriunde. La fel ca şi rândunica şi lăstunul îţi va lăsa ghinion la casă, dacă-i strici cuibul.

    Apreciază

    Răspunde
    • Poteci de dor zice:
      25/01/2018 la 10:30

      Da, şoimul ăla m-a mirat şi pe mine la fel de mult pe cât m-a bucurat. 😉
      Lăstuni sunt? No, cum s-or numi, tot frumoşi sunt! Aşa se zice, că vin la oameni buni? Tiii, ce tare mă bucur!
      N-aş putea să fac aşa ceva. Mă „cert” cu ele numai când încerc să fac curat pe pervaz că lasă o mizerie de nedescris. Şi deşi cuibul e în colţul de sus, tot le pândesc când pleacă de la cuib, să nu se sperie. Uneori vin şi mă prind cu cârpa-n mână. Şi ele mă ceartă, eu le zic că nu fac nimic, ele mă ceartă, eu le zic că imediat termin şi.. tot aşa.

      Apreciat de 1 persoană

      Răspunde
  13. CalinH zice:
    24/01/2018 la 18:19

    Sunt atât de frumoase aceste fotografii! Atât de vii. Nu foarte românești, parcă ies din „tradiție!, din convențional, deci cu atât mai prețioase.
    Happy WW

    Apreciază

    Răspunde
  14. Ştefania zice:
    24/01/2018 la 19:23

    Minunată alegere ai făcut potecuță! Sunt foarte frumoase pozele și foarte norocoși cei care au facut aceste capturi. Sunt atât de gingașe!
    O seară superbă îți doresc!❤😘

    Apreciază

    Răspunde
  15. Rux Copilarim zice:
    24/01/2018 la 19:29

    ” o lumina si nu stiu…”

    Ce amintiri!! Ce fericita am fost cand am gasit caseta ;))).
    Si eu vad o multime de porumbei. As vrea sa am un sac fermecat (fara fund) ca sa ii pot hrani mereu, din plin :P.
    Happy WW!!

    Apreciază

    Răspunde
    • Poteci de dor zice:
      25/01/2018 la 10:06

      Şi tu te bucurai tare la casete? Pfuai, cât îl mai vânam pe nenea din piaţă… 😀
      Te cred, sunt faini. Eu am noroc că-n drumul meu spre casă e o covrigărie şi pe trotuar se adună câteva zeci, abia te lasă să treci printre ei. 😀

      Apreciază

      Răspunde
  16. illusion zice:
    24/01/2018 la 20:45

    Oh, spioni!!!

    Apreciază

    Răspunde
  17. Diana zice:
    25/01/2018 la 16:06

    Ce frumoase sunt fotografiile!
    Pe la ferestrele noastre poposesc doar porumbei, turturele, vrabii si, din cand in cand, mierle. 🙂 Au trecut, totusi, pe aproape tare, cotofene si… un papagal (perus) – perusul sigur fugise de undeva si se odihnea in tei; am incercat sa il prind, sa-i caut „posesorul”, dar n-am reusit. Sper sa isi fi gasit drumul spre casa inainte sa de apisicile de el…
    Se aud pe aproape ciorile si pescarusii. 🙂 Un uliu am vazut in oras o singura data, in copilarie. No, gata; n-am terminat inventarul dar gata! 🙂
    Iti doresc sa ai o zi frumoasa!

    Apreciază

    Răspunde
  18. gelu gelu zice:
    25/01/2018 la 17:02

    „O lumina si nu stiu…
    De esti treaza sau visezi…

    Vad, la fereastra ta tarziu
    O lumina si nu stiu
    Daca razi sau daca plangi..”
    ☺

    Apreciază

    Răspunde
  19. succesulpe zice:
    27/01/2018 la 10:04

    superbe imagini!

    Apreciază

    Răspunde
  20. bloguluicre zice:
    02/03/2018 la 18:30

    Fotografii pentru suflet❤

    Apreciază

    Răspunde

Lasă un comentariu