Îţi aminteşti…? Era tot toamnă
Cu desfrunzire şi noroi
Şi nu ştiam atunci ce-nseamnă
Să numeri ploi din doi în doi
Aveam un licăr în privire
Purtai poveste la rever
Legam dorinţele în fire
’mpletite până sus, la cer
Nu mă durea îngălbenirea
Salcâmilor de pe alei
Şi nu te asurzea strivirea
Fostelor frunze-n paşii mei
Îţi aminteşti…? Era tot toamnă,
Tot desfrunzire, tot noroi
Dar asta parcă ne condamnă
La ploi ce se împart la doi
Frumos şi trist.
ApreciazăApreciază
Mulţumesc!
Seară frumoasă!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulţumesc. Şi ţie la fel.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Parcă mi s-a ghemuit un prunc în inimă…așa am simțit citindu-te, rostindu-te…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Am piele de găină. Ştiu, nu e deloc plastic răspunsul meu dar m-a emoţionat tare ce mi-ai zis.
Mulţumesc din inimă!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Așa am simțit, așa ți-am scris. N-am niciun gând spre autocenzurare.
Îți mulțumesc pentru trăire!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Te îmbrăţişez!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Am scris și-am rescris, dar am ales până la urmă să scriu doar atât: ești minunată! Prin tot ce scri ești minunată!
ApreciazăApreciază
Îţi mulţumesc tare, tare mult!
P.S. te rog mult, mai pune-mi o dată linkul tău că bloguleţul meu alege să facă ce vrea el şi nu te mai găsesc. 🙄
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nu trebuie sa multumesti! E adevarul.
http://alinaradoi.ro
Te imbratisez!
ApreciazăApreciază
Rezolvat, bifat 😀
Mulţumesc! Şi eu te îmbrăţişez cu drag!
ApreciazăApreciază
Aducere aminte de toamnă, tristețe și sensibilitate… toamnă…
ApreciazăApreciază
Din toate câte puțin…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Și tristă, și cu gustul de pelin, dar și cu-al amintirii cer senin. Am citit cu plăcere!
ApreciazăApreciază
Un amestec de senzaţii în lipsă de culori…
Vă mulţumesc mult!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Iar eu parcă aș vrea să primesc o astfel de condamnare. Am ajuns să cred că împărțirea la doi e mai ușoară decât la unu. O fi tot toamna de vină… sau fiecare anotimp în parte.
ApreciazăApreciază
Când doi sunt unu, e frumoasă împărţirea. Când doi sunt unul şi cu unul… e mai greu.
Mulţumesc, Petru! O zi frumoasă!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
😙 …atat , ca altfel ma transform ca Jekill…
ApreciazăApreciază
Şi eu te pup şi îţi mulţumesc tare! 😉
ApreciazăApreciază
Una dintre cele mai frumoase poezii despre toamnă pe care le-am citit în ultimul timp. Felicitări pentru frumoasa poezie!
ApreciazăApreciază
Sunt copleşită! Îţi mulţumesc tare mult!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Este asa de molipsitoare melancolia asta de toamna, încat nici mie nu-mi da pace! 🙂
Ai scris tare fain, Mi-ai amintit de Cincinat Pavelescu – Intima! Scrii bine, Potecuta! Scrii tare bine…. Mi-a placut tare mult poezia ta!
Sa ai un weekend excelent, draga mea!
p.s. am avut ceva probleme pe blog cu un gif file. M-am speriat groaznic! Nu mai mergea blogul bine, noroc ca am „specialistul” langa mine! Ai grija cu gif-urile, mai ales de la .ru! 🙂
ApreciazăApreciază
Ella, îţi mulţumesc mult! Mă bucur că îţi place poezuţa mea!
Pe de-o parte, e bună şi melancolia asta…
Auch! Îmi pare rău că ai trecut prin asta, bine că s-a rezolvat. Mulţumesc pentru atenţionare. Ce-i drept, până acum m-am ferit de gif din instinct, nu că aş fi ştiut ceva dar acum cu atât mai mult voi evita să le folosesc.
Weekend minunat îţi doresc!
ApreciazăApreciază
Citind versurile, văd toamna ce se aşterne… 🙂
ApreciazăApreciază
Să fie blândă toamna aşternută!
Îţi mulţumesc mult!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Superba! Felicitari cu miile din suflet!
ApreciazăApreciază
Îţi mulţumesc frumos, Elenis!
Superbă să-ţi fie ziua!
ApreciazăApreciază
Multumesc! Poezia ta tocmai a facut-o asa! Fara linguseala de vreun fel. Pur si simplu m-a uns pe suflet!
ApreciazăApreciază
Nu pot decât să mă bucur nespus!
Gânduri bune!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Sã fie ploi blânde atunci!… Tare frumos ai scris! 🙂
ApreciazăApreciază
Să fie peste tot aşa!
Mulţumesc, Suflete drag!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
La mai multe, dacă pot spune aşa. 😀 E reconfortant să citeşti poezii frumoase. Încă nu e totul pierdut pe lumea asta aflată în vertij devastator la aproape toate capitolele.
ApreciazăApreciază
La fel de reconfortant e şi să citesc astfel de comentarii.
Îţi mulţumesc frumos!
ApreciazăApreciază
Am citit şi aseară poezia ta. Am recitit-o de câteva ori. Nu am comentat pentru că-mi era somn şi nu eram în stare să scriu un comentariu pe măsura frumoasei tale poezii. Nici acum nu sunt mai brează. Pot să spun doar atât: eşti minunată, poezia este memorabilă.
ApreciazăApreciază
Nu e „doar atât”, înseamnă enorm ce-ai spus şi îţi mulţumesc mult! Te îmbrăţişez!
ApreciazăApreciază
Ce toamnă frumoasă ai în versuri! Tot așa, potecuță, tot așa 😊
ApreciazăApreciază
Mulţumesc mult, Georgiana! Încerc…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Toamna aceea pare atâta de toamnă! Miroase a sfârşituri nesfârşite şi frunze ingălbenite legate de urmele paşilor.
Sensibilă scriere, Potecuță!
ApreciazăApreciază
E o toamnă… toamnă.
Ce frumos ai completat!
Îți mulțumesc tare mult!
ApreciazăApreciază
Sper totusi sa-ti pastrezi licarul din privire fie toamna fie… ploaie!
Zi frumoasa, draga Potecuta. Sper sa-ti placa videoclipul!
ApreciazăApreciază
Superbă melodie! Îți mulțumesc mult, Suzana!
Să păstrezi şi tu lumina din suflet!
Noapte liniştită!
ApreciazăApreciază
E bine în viata, când totul se împartaseste-n doi, dar când sunt trei uniti,pot câstiga orice razboi !
ApreciazăApreciază
Puterea creşte când sunt mulți, aşa e.
ApreciazăApreciază
Te copleșește toamna cu melancolie
Și-ți îndrumă pasii către poezie.
Fericirea noastră că tu te-ai lăsat
Astfel îndrumată și ne-ai bucurat.
Minunate versurile tale!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Hehe, ce frumos!
Aş vrea să îi rezist dar nu am suficientă putere. Că nu tot timpul iese cum trebuie.
Îți mulțumesc mult, Mugur!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ce inspirată potrivire între melancolia toamnei și împărțirea la doi!…
ApreciazăApreciază
A venit aşa… ca o şoaptă. Şi am scris. Mă bucur să aud că a fost inspirată clipa de respirație a sufletului.
Mulțumesc tare mult!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
La fel de tristă precum toamna. Frumos!
ApreciazăApreciază
Mulţumesc tare mult!
Eu nu am vrut să vă întristez!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Frumoase versuri. Și atât de…autumnale. Toamna asta, cu melancoliile ei… Numai ce-i simțim mireasma de frunze uscate sau îngălbenite, ce cad una câte una… ne apucă amintirile și tristețile.
Numai bine îți doresc cu drag, Potecuță și o săptămână frumoasă! 🙂
ApreciazăApreciază
Îţi mulţumesc, Alex!
Da, uneori, pe lângă multe culori şi arome de gutui, ne aduce şi melancolii purtate de vânt.
O zi frumoasă îţi doresc şi eu!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Imi amintesc, era tot toamna
Cu frunze moarte si noroi…
Si totul de atunci ne-ndeamna,
Nu, doi sa fim, ci amndoi…
Acum, din nou, aceiasi tomana
Cu frunze moarte si noroi…
Ea, pe rabojul ei, insemna
Ca am ramas aceiasi, noi…
Si peste vremi, o alta tomana
Cu frunze moarte si noroi…
Tu, vei ramane tot o doamna…
Eu, voi fi dincolo din doi…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Foarte frumos! Un cu totul alt sens.
Mulţumesc!
ApreciazăApreciază
Ipostazele toamnei, stările sufletești, atât inspirat redate în versuri. Minunat !
ApreciazăApreciază
Mă bucură enorm faptul că ţi-a plăcut! Îţi mulţumesc mult!
ApreciazăApreciază
Stilul acesta îmi oferă atâta plăcere și în aceeași măsură un soi tâmpit de tristețe care în mod normal nu ar trebui să își facă loc în zilele mele. (poate doar îmi par a fi ale mele) Oricum, stilul e profund. Dulce și amar,dar de trebuință. Suntem o seamă care ducem dorul…poate chiar a ceva ce nici măcar nu s-a întâmplat.
ApreciazăApreciază
E rândul meu să zic că ultima parte a comentariului tău o simt de parcă a fi a mea. Frumos ai spus-o!
Îţi mulţumesc mult! E o bucurie şi o încurajare ce-mi spui!
ApreciazăApreciază
Uauuu! Pana la cer, dus-intors, minunat!
ApreciazăApreciază
Mulţumesc mult! Mă bucură mult aprecierile tale!
ApreciazăApreciază
Frumos îți mai cântă ție toamna, Potecuță! 🙂
ApreciazăApreciază
Îți mulțumesc mult, mult!
ApreciazăApreciat de 1 persoană