Era tot toamnă…

Îţi aminteşti…? Era tot toamnă
Cu desfrunzire şi noroi
Şi nu ştiam atunci ce-nseamnă
Să numeri ploi din doi în doi

Aveam un licăr în privire
Purtai poveste la rever
Legam dorinţele în fire
’mpletite până sus, la cer

Nu mă durea îngălbenirea
Salcâmilor de pe alei
Şi nu te asurzea strivirea
Fostelor frunze-n paşii mei

Îţi aminteşti…? Era tot toamnă,
Tot desfrunzire, tot noroi
Dar asta parcă ne condamnă
La ploi ce se împart la doi

Foto

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Un fel de... Poezie și etichetat , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

57 de răspunsuri la Era tot toamnă…

  1. firdeiarbainbataiavantului zice:

    Frumos şi trist.

    Apreciază

  2. Oana zice:

    Parcă mi s-a ghemuit un prunc în inimă…așa am simțit citindu-te, rostindu-te…

    Apreciat de 1 persoană

  3. Alissu zice:

    Am scris și-am rescris, dar am ales până la urmă să scriu doar atât: ești minunată! Prin tot ce scri ești minunată!

    Apreciază

  4. Aducere aminte de toamnă, tristețe și sensibilitate… toamnă…

    Apreciază

  5. Și tristă, și cu gustul de pelin, dar și cu-al amintirii cer senin. Am citit cu plăcere!

    Apreciază

  6. Iar eu parcă aș vrea să primesc o astfel de condamnare. Am ajuns să cred că împărțirea la doi e mai ușoară decât la unu. O fi tot toamna de vină… sau fiecare anotimp în parte.

    Apreciază

  7. Ana zice:

    😙 …atat , ca altfel ma transform ca Jekill…

    Apreciază

  8. Una dintre cele mai frumoase poezii despre toamnă pe care le-am citit în ultimul timp. Felicitări pentru frumoasa poezie!

    Apreciază

  9. Ella zice:

    Este asa de molipsitoare melancolia asta de toamna, încat nici mie nu-mi da pace! 🙂
    Ai scris tare fain, Mi-ai amintit de Cincinat Pavelescu – Intima! Scrii bine, Potecuta! Scrii tare bine…. Mi-a placut tare mult poezia ta!
    Sa ai un weekend excelent, draga mea!

    p.s. am avut ceva probleme pe blog cu un gif file. M-am speriat groaznic! Nu mai mergea blogul bine, noroc ca am „specialistul” langa mine! Ai grija cu gif-urile, mai ales de la .ru! 🙂

    Apreciază

    • Ella, îţi mulţumesc mult! Mă bucur că îţi place poezuţa mea!
      Pe de-o parte, e bună şi melancolia asta…

      Auch! Îmi pare rău că ai trecut prin asta, bine că s-a rezolvat. Mulţumesc pentru atenţionare. Ce-i drept, până acum m-am ferit de gif din instinct, nu că aş fi ştiut ceva dar acum cu atât mai mult voi evita să le folosesc.
      Weekend minunat îţi doresc!

      Apreciază

  10. Claudiu-Liviu Onișoară zice:

    Citind versurile, văd toamna ce se aşterne… 🙂

    Apreciază

  11. Elenis zice:

    Superba! Felicitari cu miile din suflet!

    Apreciază

  12. Suflet zice:

    Sã fie ploi blânde atunci!… Tare frumos ai scris! 🙂

    Apreciază

  13. La mai multe, dacă pot spune aşa. 😀 E reconfortant să citeşti poezii frumoase. Încă nu e totul pierdut pe lumea asta aflată în vertij devastator la aproape toate capitolele.

    Apreciază

  14. Am citit şi aseară poezia ta. Am recitit-o de câteva ori. Nu am comentat pentru că-mi era somn şi nu eram în stare să scriu un comentariu pe măsura frumoasei tale poezii. Nici acum nu sunt mai brează. Pot să spun doar atât: eşti minunată, poezia este memorabilă.

    Apreciază

  15. Ce toamnă frumoasă ai în versuri! Tot așa, potecuță, tot așa 😊

    Apreciază

  16. Nergana zice:

    Toamna aceea pare atâta de toamnă! Miroase a sfârşituri nesfârşite şi frunze ingălbenite legate de urmele paşilor.
    Sensibilă scriere, Potecuță!

    Apreciază

  17. Suzana zice:

    Sper totusi sa-ti pastrezi licarul din privire fie toamna fie… ploaie!

    Zi frumoasa, draga Potecuta. Sper sa-ti placa videoclipul!

    Apreciază

  18. Iosif zice:

    E bine în viata, când totul se împartaseste-n doi, dar când sunt trei uniti,pot câstiga orice razboi !

    Apreciază

  19. Mugur zice:

    Te copleșește toamna cu melancolie
    Și-ți îndrumă pasii către poezie.
    Fericirea noastră că tu te-ai lăsat
    Astfel îndrumată și ne-ai bucurat.

    Minunate versurile tale!

    Apreciază

  20. noradamian zice:

    Ce inspirată potrivire între melancolia toamnei și împărțirea la doi!…

    Apreciază

  21. 9 zice:

    La fel de tristă precum toamna. Frumos!

    Apreciază

  22. Alex zice:

    Frumoase versuri. Și atât de…autumnale. Toamna asta, cu melancoliile ei… Numai ce-i simțim mireasma de frunze uscate sau îngălbenite, ce cad una câte una… ne apucă amintirile și tristețile.
    Numai bine îți doresc cu drag, Potecuță și o săptămână frumoasă! 🙂

    Apreciază

  23. ovi zice:

    Imi amintesc, era tot toamna
    Cu frunze moarte si noroi…
    Si totul de atunci ne-ndeamna,
    Nu, doi sa fim, ci amndoi…

    Acum, din nou, aceiasi tomana
    Cu frunze moarte si noroi…
    Ea, pe rabojul ei, insemna
    Ca am ramas aceiasi, noi…

    Si peste vremi, o alta tomana
    Cu frunze moarte si noroi…
    Tu, vei ramane tot o doamna…
    Eu, voi fi dincolo din doi…

    Apreciază

  24. Ipostazele toamnei, stările sufletești, atât inspirat redate în versuri. Minunat !

    Apreciază

  25. lyanasabau zice:

    Stilul acesta îmi oferă atâta plăcere și în aceeași măsură un soi tâmpit de tristețe care în mod normal nu ar trebui să își facă loc în zilele mele. (poate doar îmi par a fi ale mele) Oricum, stilul e profund. Dulce și amar,dar de trebuință. Suntem o seamă care ducem dorul…poate chiar a ceva ce nici măcar nu s-a întâmplat.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s