Ce să scriu? Ce cuvinte-ar putea cel mai bine
Să se-aşeze aici, să vorbescă de mine
Cea de ieri -ce-nvelea în tăceri rătăciri-
Cea din zori -ce-ndulcea în cafea nerostiri-
Cea de-acum -ce se-ascunde-n perdele de fum
şi-mpleteşte păreri din fărâme de scrum-?
Să mă scriu în culori? N-ar avea niciun rost
Chiar de-i plin de nuanţe tot ce sunt sau ce-am fost
N-aş găsi un decor, n-aş putea să mă mint
Că-i albastru sau simplu ce gândesc şi ce simt
Uneori, în seri reci, port eşarfă-nflorată
Unui vis de demult să îi fie-asortată
Să mă las fredonată? N-aş avea un motiv
Să îmi văd fragmentată viaţa în portativ
Dar ascult şi mă pierd în acorduri uitate
Şi aleg cheia sol din speranţe deşarte
Însă nu pot fi muză şi nici trubadur
Nici în ritmuri alese, să mă cânt, nu mă-ndur
Şi atunci… ce să scriu?
Ce cuvinte-ar putea cel mai bine
Să se-aşeze aici, să vorbescă de mine?
„Poteci de dor” ? Fiecare cuvânt și-a găsit locul potrivit aici, în versurile tale! ❤
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Da, poteci de dor… asta cuprinde multe.
Mulțumesc, Suflete!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Frumos ai scris, ai dat răspuns bun la „cum să scriu”.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Am încercat. Atât am putut.
Îți mulțumesc frumos!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cu plăcere, de fiecare dată!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Scrie întotdeauna cu sufletul, așa cum o faci mereu, că-ți reușește de minune! Superb poemul!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Sufletul e cel care-mi scrie cel mai des…
Vă mulțumesc foarte mult!
ApreciazăApreciază
Am intuit, citindu-te! Cu drag!
ApreciazăApreciază
Un întreg suflet intr-o literă. Iar când litera devine sămânță de vers, inima cântă. Indiferent cum scrii…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ştiu că tu citeşti cu sufletul mereu. Şi depistezi repede sufletul cu care e scris. Mulțumesc, Oana! Mulțumesc mult!
ApreciazăApreciază
Cred ca gingasie, umor, inteligenta si suflet. Scrierile tale completeaza emotia care-mi lipseste mie.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mă emoționezi acum! 😳 e mai mult decât merit.
Îți mulțumesc mult!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Eu zic că ai putea fi muză pentru mulți compozitori, și mulți dintre noi s-ar bucura să-ți asculte versurile pe note potrivite.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Petru… mulțumesc mult! Nu cred că vreau asta. Nu pentru mulți compozitori.
Hmm, sincer şi eu m-aş bucura dar ăsta rămâne un vis.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cât de frumos! 😍
ApreciazăApreciază
Mulțumesc frumos, Maria! Sau Diana? Cum e mai bine?
ApreciazăApreciază
La fel de bine în ambele cazuri, dar de obicei mi se zice Diana 😄.
ApreciazăApreciază
Ok, Diana să fie atunci 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Totul e relativ si desert pe pamânt,
Vom trai fericiti,doar în cuget si gând.
Doar iubind ne’ncetat,tot ce-i nobil si sfânt,
Adevar Absolut,întrupat din Cuvânt !
Calatori,pelerini,din Egipt spre Canaan
Timpul curge tacut,zi de zi,an de an.
Ratacim prin pustiu,cautând un liman,
Ne e teama sa trecem,râul vietii …Iordan !…
ApreciazăApreciază
Foarte frumoase versurile astea, Iosif! Te felicit!
ApreciazăApreciază
Merci,draga Potecuta,crede-ma,ma simt flatat,însa versurile astea,chiar tu mi le-ai inspirat !
ApreciazăApreciază
Sunt foarte frumoase!
Eu? Ăsta e un compliment de care mă bucur!
ApreciazăApreciază
Nu-ti înteleg nedumerirea.Pai eu n-am scris versuri în viata mea,decât de când haladuesc în virtual,iar acestea sunt scrise instant,în functie de ceea ce simt dupa citirea si în functie perceptia personala a mesajului,simple comentarii versificate. 🙂
ApreciazăApreciază
Nu e nedumerire. Mă bucur că versurile mele au insiprat versuri aşa frumoase! Atât.
ApreciazăApreciază
Toate cuvintele te oglindesc. Fiecare în parte vorbește despre tine. Apoi sunt orchestrate si tot pe tine te oglindesc. Pentru ca… tu. 😊
ApreciazăApreciază
Am încercat să mă oglindesc. Nu ştiu cât şi cum am reuşit dar văd că a fost bine şi îți mulțumesc mult, mult! Pentru că… tot ce-mi spui! 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Continua, pentru ca scrii minunat! Dar cred ca deja stii asta!
E adevarat ca uneori avem nevoie si de o confirmare, alta decat cea din sufletelul nostru… 🙂
Weekend placut, draga Potecuta!
ApreciazăApreciază
Uf, Suzana… uneori chiar am. Nu de laude, de păreri sincere.
Îți mulțumesc tare mult! Seară minunată!
ApreciazăApreciază
Nu contează. Doar scrie! O faci bine. 🙂
ApreciazăApreciază
Îți mulțumesc frumos!
Uneori ajung să mă îndoiesc de mine…
ApreciazăApreciază
Potecuță, ai scris cuvintele cele mai potrivite despre tine! Admirabil şi admirabilă!
ApreciazăApreciază
Da? Asta mă bucură mult! Dacă spui că-s potrivite, sunt tare încântată!
Îți mulțumesc mult, draga mea!
ApreciazăApreciază
Căutând cuvinte, le-ai găsit pe cele mai potrivite. Superb.
ApreciazăApreciază
Îți mulțumesc mult!
Noapte liniştită îți doresc!
ApreciazăApreciază
Versuri adunate pe poteci, acum am înțeles de ce potecile au farmec !
Îmbrățișez cu drag ! 😊 ❤
ApreciazăApreciază
Au farmec şi datorită vouă, să ştii 😉
Îţi mulţumesc mult şi te îmbrăţişez şi eu!
ApreciazăApreciază
😊❤
ApreciazăApreciază
scrie ce simți! o faci atât de bine! :*
ApreciazăApreciază
Mulţumesc mult! Contează mult asta pentru mine!
Te pup cu drag!
ApreciazăApreciază
eu ți-am mai zis asta. 😀
ApreciazăApreciază
Ştiu! Şi nu am uitat 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ești un vers, ești un cântec…ești minunată! Superbe versuri!
ApreciazăApreciază
😳 Sunt copleşită! Mulţumesc mult, mult! Te îmbrăşiţez cu drag!
ApreciazăApreciază
Superbe versurile tale, Potecuță! Cuceresc prin sensibilitate și sinceritate, dovadă că știi cum să scrii, și o faci cu mult har. : )
ApreciazăApreciază
Anna… cuvintele tale mângâie şi, cumva, mă responsabilizează. Îți mulțumesc tare mult!
Noapte liniştită!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Scrie-ți potecile și dorurile, firele de iarbă și boabele de rouă, gândurile grăbite sau gheața târziului timp..
ApreciazăApreciază
Asta încerc să fac… sper să se lase scrise.
Îţi mulţumesc mult! Zi bună îţi doresc!
ApreciazăApreciază
Îmi place ideea „din fărîme de scrum”, pentru că nimic nu este nou ci doar idei vechi împodobite de propria personalitate.
ApreciazăApreciază
În cazul meu, aş spune că mai degrabă de propriile simţiri.
Mulţumesc!
ApreciazăApreciază
Plăcerea a fost de partea mea.
Dar sunt curioasă care sau cine este muza ta (dacă nu este un detaliu prea personal).
ApreciazăApreciază
Îţi mulţumesc încă o dată!
Scriu inspirată de moment. Am mai spus că dacă las o poezie în ciorne, la recitire am tendinţa de a schimba câte ceva şi se pierde sensul. Aşa că public imediat după ce e gata şi poate de aia apar şi stângăcii. Dar dincolo de ele, e trăirea de moment în stare pură.
Am adunat în suflet oameni şi amintiri, bucurii sau tristeţi. Şi uneori ele-mi sunt muză. E cu şi despre toate astea.
ApreciazăApreciază
Păstrezi o particulă din infinit prin artă 😀
ApreciazăApreciază
Ooo, e prea mult! Nu ştiu dacă o merit 😳
ApreciazăApreciază
Asta încearcă fiecare din noi să o facă şi doar noi decidem dacă ne-a reuşit 😀
ApreciazăApreciază
Aici ai mare dreptate, nu mai pot zice nimic 😀
ApreciazăApreciază
Frumos autoportret… pana la urma, tot ce scrii vorbeste despre tine, asa cum ceea ce scriu vorbeste despre mine. Printre randuri, macar. 🙂
ApreciazăApreciază
Eh, da, măcar aşa să ne scriem… printre rânduri 🙂
Îţi mulţumesc mult de tot!
ApreciazăApreciat de 1 persoană