Dau cu subsemnatul

– Cum a fost în concediu?
– Foarte frumos! În primul rând, ca în orice concediu şi ăăă…
– Te-ai odihnit?
– Nu prea. Cam deloc
– Păi de ce? Ce s-a întâmplat?
– Nu s-a întâmplat nimic dar am vizitat mult, am mers mult, am…
– Aaaa, păi ce concediu e ăla să te întorci obosit la muncă?
– Nu e oboseală dar nici n-am lenevit deloc
– Nu există aşa. Concediul e făcut ca să stai toată ziua pe plajă, să te bronzezi, să dormi şi să mănânci
– Nu şi pentru mine. Eu mă relaxez vizitând şi făcând plimbări fie în locuri cunoscute, fie în locuri noi
– Na, nu mi se pare aşa, eu văd concediul altfel
– Şi eu îl văd altfel
– Şi unde ai fost?
– Acolo
– Aha. Fain
– Şi ce-ai văzut?
– Multe. Şi aia şi aia şi aia
– Şi ţi-a plăcut?
– Da
– Ok
– Mi-au plăcut şi oamenii şi…
– Oameni sunt peste tot
– Aşa e. Dar ei contează mult. Am trecut pe lângă o casă în care sigur locuiesc oameni mişto şi…
– De unde ştii?
– Păi, uite cum au făcut gardul ăla pe lângă copac. Văzând asta, mă gândesc că nu oricine ar fi procedat la fel. Nu? Şi locurile sunt importante şi sunt frumoase. Clădirile, zidurile, toate au frumuseţea şi importanţa lor dar oamenii sunt la fel de importanţi şi eu mă uit şi la asta. Dar aşa sunt eu, o demodată
– Ce ţi-ai cumpărat?
– Mai nimic. Mărunţişuri. Amintiri
– Cum? Nu ţi-ai luat haine, pantofi, parfumuri, genţi?
– Nu, nu am nevoie de astea şi nu am fost la shopping. Din astea îmi pot lua oricând
– Păcat
– Poate
– Şi nu te-ai bronzat, nu ai stat toată ziua să dormi?
– Nu
– Nasol
– Nu şi pentru mine
– Să pui poze pe FB
– Niciodată!
– De ce?
– N-aş mai fi eu dacă aş posta poze din locurile în care am fost. Nu am nimic de postat
– Eşti culmea
– Nu, sunt o ciudată dar mă suport aşa cum sunt, convieţuiesc bine cu mine şi aşa
– Mă rog
– Mda

Asta e tot. Mie mi-a fost dor de voi. Vouă v-a fost dor de mine? Am adus câteva fotografii dar doar cu potecuţe pline de verdeaţă. Le voi posta pe parcurs. 😉