Din tot ce-i scris…

Publicat pe 25/06/2017 de Poteci de dor

Tot ce am scris mi-a fost o clipă
Şi leagăn dar şi adăpost
Pentru simţirile ce-n pripă
Îşi căutau prin mine rost

Am pus ades între cuvinte
Şi râs, şi lacrimă sau dor
Printre aducerile-aminte
Să-ajung la mine mai uşor

M-am scris, mai abuzând de verbe
Mai inspirat sau fără sens
Mai picurând firave semne
Să-i fie rimă vreunui vers

Nu ştiu să mânuiesc cuvântul
Ce poate n-are mare preţ
Şi n-am stat nici măcar cu gândul
La masa marilor poeţi

Dar am ciobit între silabe
Un colţ în care-am odihnit
Şi rătăciri dar şi visare
Şi suflet am adăpostit

N-am spus nicicând că ştiu a scrie
Sau pot frumos a îmbrăca
Un simplu gând în poleirea
Veşmintelor de catifea

Dar tot ce-am scris mi-a fost o clipă
Şi leagăn dar şi adăpost
Pentru simţirile ce-n pripă
Îşi căutau prin mine rost

Foto

Acest articol a fost publicat în Un fel de... Poezie și etichetat , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

58 de răspunsuri la Din tot ce-i scris…

  1. Elenis zice:
    25/06/2017 la 17:01

    Superba poezia! Mi-a ajuns la suflet!

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde
  2. Oana zice:
    25/06/2017 la 17:13

    Ai scris și ți-ai creat frumos colțul de lume. Să-l păstrezi!
    Te păstrăm și noi, însă dorind a te ști și dincolo de cuvânt, când se va putea.

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde
  3. Ana G. zice:
    25/06/2017 la 17:19

    Păi eu zic că te pricepi extrem de bine să mânuieşti cuvintele cu care ne atingi nouă sufletele. Atingere ca aripa unui fluture, ca parfumul unei flori…

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde
  4. Suflet zice:
    25/06/2017 la 17:53

    Păi o spunem noi, cei cărora ne oferi leagăn și adăpost aici la tine, că te pricepi să mânuiești cuvintele atât de bine 🙂

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde
  5. Nergana zice:
    25/06/2017 la 18:27

    Frumos ai descris clipa in care ai scris!
    ,,Tot ce am scris mi-a fost o clipă
    Şi leagăn dar şi adăpost ..,, – cred că suntem câțiva ce ne adăpostim şi ne legănăm sufletele in clipa-n care scriem. Foarte frumoasă scrierea ta!

    Apreciat de 2 persoane

    Răspunde
  6. ovi zice:
    25/06/2017 la 18:37

    minunat… minunat… ca de obicei…
    clipa sau eternitate… nestiinta sau orice altceva, ce tu vrei… nu stiu si nici nu vreau sa stiu…
    eu rein doar atat… imi face o mare … o enorma placere sa te citesc…
    asa ca…
    astept… astept… astept…

    Apreciază

    Răspunde
  7. clipederaidiniadulmeu zice:
    25/06/2017 la 18:49

    M-am cuibărit lângă tine în adăpostul, ba chiar în leagănul tău atat de primitor şi ti-am asultat sufletul atât de frumos. Aştept, abia aştept să mai simt ritmul poeziilor tale.

    Apreciază

    Răspunde
  8. sweet & salty zice:
    25/06/2017 la 19:02

    Ai făcut o poezie cerc. Se termină rotund.
    Poezia ți-e adăpost și da, sunt de acord cu tine. Nu știi să scrii. Tu nu scrii. Tu te dăruiești. E cu totul altceva. Eu nici nu citesc la tine. Niciodată. Ci simt. Mă hrănesc, râd sau plâng și de prea multe ori mă identific.

    Apreciat de 3 persoane

    Răspunde
  9. Iosif zice:
    25/06/2017 la 20:33

    Fain leagan si adapost confectionat în versuri,din gânduri si din cuvinte,cu superbe întelesuri. Vesminte de suflet,calde,asezate pe poteci,combinatie de versuri ce-ncalzesc suflete reci.

    Apreciază

    Răspunde
  10. Alex zice:
    26/06/2017 la 0:49

    Superbe versuri! Mulțumiri, căci mi-au mers la inimă.
    Numai bine îți doresc, dragă Potecuță! 🙂

    Apreciază

    Răspunde
  11. racoltapetru6 zice:
    26/06/2017 la 8:13

    Ce frumos și câtă modestie! Exact așa cum te știm, Potecuță! 🙂

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde
  12. ane zice:
    26/06/2017 la 10:53

    „Dar am ciobit între silabe
    Un colţ în care-am odihnit
    Şi rătăciri dar şi visare
    Şi suflet am adăpostit”
    Superb!!! O zi vara răcoroasă!

    Apreciază

    Răspunde
  13. 1lauralaly zice:
    26/06/2017 la 14:23

    Si mie mi-au fost adapost cuvintele si versurile tale manuite atat de frumos. Potecutele sunt un colt de lumina si de bine in care sufletul se joaca, rade, viseaza, mediteaza. Asa ca, draga mea, iti spun raspicat ca stii sa manuiesti cuvinte, sa le modelezi si sa le scluptezi pe suflet. O zi calma si de poveste frumoasa sa ai!

    Apreciază

    Răspunde
  14. Beta zice:
    26/06/2017 la 14:36

    Am citi cu mare placere, nici nu mai stiu pe cine sa laud mai mult cand vad cati oameni talentati avem. Draga mea Poteci de Dor , iti multumesc pentru fiecare vers pe care-l scrii pentru ca ajunge exact in inima fiecaruia si-i atinge si spiritul modelandu-l frumos. Ferice de cei pe care-i ai in preajma ! ❤

    Apreciază

    Răspunde
    • Poteci de dor zice:
      26/06/2017 la 22:42

      Sunt mulți oameni talentați în jur şi oameni cu suflet frumos aşa ca tine iar eu sunt bucuroasă că v-am întâlnit aici.
      E mare bucuria mea când aflu că ceea ce izvorăşte din sufletul meu atinge şi alte suflete.
      Îți mulțumesc mult!
      Noapte liniştită!

      Apreciază

      Răspunde
  15. blogaritmul zice:
    26/06/2017 la 15:05

    La suflet. Minunat!

    Apreciază

    Răspunde
  16. mcooper801 zice:
    26/06/2017 la 15:12

    Ba stii sa manuiesti cuvantul , draga Potecuta ! Si inca tare frumos ! 🙂

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde
  17. psi zice:
    26/06/2017 la 16:28

    acuma nu știu a câta persoană sunt care îți spune că știi să mânuiești cuvântul și că îți ies bine nu doar poveștile, cât și versurile (supriza mea a fost să descopăr la tine construcții metaforice impresionante și sunt convinsă că știi a scrie poezie- nu versificare ci poezie), dar simt nevoia să-ți spun că da, știi. și mă bucur că știi. și te pup. :*

    Apreciază

    Răspunde
    • Poteci de dor zice:
      26/06/2017 la 22:31

      Mi-e şi teamă să spun ce cred ca să nu se înțeleagă că e falsă modestie, că aştept conştient să fiu contrazisă sau că am chef de laude dar ştiu că tu nu mă judeci. Nu ştiu mai nimic despre poezie, “tehnic” vorbind. Eu pur şi simplu scriu aşa cum şi când vine inspirația. Sigur, sunt atentă la măsură, la rimă, atât cât ştiu şi eu dar e mai mult natural totul. E suflet şi gând şi simțire. Nu stau să le construiesc după reguli. Şi cu atât mai mult mă bucură când ele ajung la suflet sau plac celor care citesc.
      Îți mulțumesc mult, draga mea! Tare tare mult contează ce îmi spui!
      Te pup!

      Apreciat de 1 persoană

      Răspunde
  18. Adriana zice:
    26/06/2017 la 23:53

    Te scrii și pui poteci în ființă
    Si ne aduni în rânduri moi,
    Iar poezia ți-e altiță
    Și proza ta … ie cu flori,
    Pe noi ne prinzi, cumva, pe poale,
    Cu tot ce-ai scris ne-am înrudit,
    Poteca noastra roditoare,
    Tu scrie, căci …te vom citi
    …cu nerabdare!

    Cu tot dragul și toata consideratia, te imbratisez fericita ca te pot citi și…simți! In plus, datorita tie am intalnit oameni minunati!

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde
  19. La capatul curcubeului zice:
    27/06/2017 la 12:39

    Tu știi s-aduni dintre cuvinte
    Pe cele ce ating mai mult
    Le-așezi în șoapte, le pui veșminte
    De catifea, de cântec nerostit.
    … nu cred că ar trebui să repet tot ceea ce ți-am mai spus și ți s-a mai spus. Colind cu drag oricând ”potecuțele”. Zi frumoasă! 🙂

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde
  20. Vero zice:
    10/01/2019 la 17:55

    Superbe versuri, Potecuță!

    Apreciază

    Răspunde
  21. Mugur zice:
    11/01/2019 la 0:37

    Oare cum se face că aici nu am lăsat nici măcar un semn? Că poezia am citit-o este sigur, dar…
    Iată, vin acum și-ți spun că aceasta este încă una dintre poeziile tale minunate. Să nu-mi spui că nu-i așa, că nu-ți dau voie! 😀 Mă iartă, dar acum ți-am furat expresia. Că mi-a plăcut.

    Apreciază

    Răspunde
    • Poteci de dor zice:
      11/01/2019 la 8:31

      Eu mă bucur că ai venit acum cu un semn şi uite, îmi dau seama acum că ideea de a mai scoate din praf unele gânduri nu a fost rea de tot 🙂
      Bine. Dacă nu e voie, nu fac 😀
      Îţi mulţumesc mult!

      Apreciază

      Răspunde
      • Mugur zice:
        11/01/2019 la 19:10

        Ideea ta nu este rea din mai multe motive. Iată, mie mi-a amintit că…
        Trebuie să știi cum se întâmplă la mine unele lucruri. Citesc un text, așa cum a fost si această poezie a ta, vreau să comentez, dar nu cu acel simplu „mi-a plăcut”, căci nu-l consider comentariu. Dar, în acel moment mintea mea nu reușește să se conecteze așa cum trebuie la text, din diferite motive, așa că amân scrierea comentariului. Doar că, apare un element perturbator și amân pe altă zi comentariul, iar în ziua următoare…
        Și uite așa s-a întâmplat că a trecut mai bine de un an si eu încă nu ți-am comentat la această poezie.
        Dezavantajul, pentru mine, este că vizitez FB-ul destul de rar și fugitiv. Acum am un motiv în plus să fac vizite mai dese și mai atente. 🙂

        Apreciază

        Răspunde
  22. anasylvi zice:
    12/01/2019 la 12:15

    Modestia e un lucru frumos, dar tu stii sa manuiesti cuvintele intr-un mod fermecator… ❤

    Apreciază

    Răspunde

Lasă un comentariu