Hibernare

Publicat pe 20/01/2017 de Poteci de dor

aSe-adăpostesc iubirile sub streşini
de-atâta ger şi-atât pustiu în jur
nu le gonesc dar nici nu pot să-ndur
să-şi ningă trilu’-n brazi orfani de cetini

Se cuibăresc şi şoaptele în stoluri
să-şi plângă aripile ce-au uitat să zboare
le-aş găzdui pe prag dar ştiu că doare
să schiopătezi aievea printre doruri

Se năpustesc iluziile-n seară
şi nu le pasă de tăceri sau ger
aduc pe braţe gând cu iz stingher
dorinţe ce miros a primăvară.
Şi se topesc suspinele la geamuri
şi picură din ţurturi amăgirea
că va zbura la braţ cu regăsirea
când înflori-va cântul printre ramuri.

Foto

Acest articol a fost publicat în Un fel de... Poezie și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

61 de răspunsuri la Hibernare

  1. SufletNeînțeles zice:
    20/01/2017 la 21:44

    Ce frumos, Potecuță, n-am cuvinte… Pe frigul ăsta, pănă și brazii rămân orfani de cetini….

    Apreciază

    Răspunde
  2. Călător prin viață zice:
    20/01/2017 la 21:55

    Și mie placeeee și mieeeee 🙂 Am rămas cu un rânjet prostesc după prima strofă… că mă gândesc așa cum îngheață și iubirea pe gerul ăsta 😀 Și dacă-mi permiți o paranteză (vorba vine dacă îmi permiți, că na, eu scriu înainte de a vedea tu :)) ) erau doi de mână, adică unu cu una și se țineau frumos așa de mânuță și el la un moment dat își trage mâna și o bagă în buzunarul blugilor. Ea se uită așa ciudat la el și zice „de ce mi-ai dat drumul la mână, cine te vede?” … iar el cu o voce de nevinovat „te iubesc fă, dar mi-a înghețat și mie mâna”Abia m-am abținut să nu râd… 😀
    Sper că nu am stricat poezia 😀

    Apreciază

    Răspunde
  3. illusion zice:
    20/01/2017 la 21:59

    Mi-a mers la suflet, Potecuță dragă 🙂 aștept, totuși, ieșirea din hibernare…

    Apreciază

    Răspunde
  4. katherinemaruta zice:
    20/01/2017 la 22:08

    Foarte frumoasă, Potecuță!!!Mi-a mers direct la suflet!☺☺

    Apreciază

    Răspunde
  5. sweet & salty zice:
    20/01/2017 la 23:01

    Deschide geamul. Lasă-le să fure un pic de căldură. 🙂

    Apreciază

    Răspunde
  6. Oana zice:
    20/01/2017 la 23:12

    Frumos! Mi-a inspirat optimism de primăvară…

    Apreciază

    Răspunde
  7. Iosif zice:
    21/01/2017 la 11:53

    Când dorul si iubirea „hiberneaza”
    Iar sufletul ti-e înghetat de ger,
    Credinta si speranta înceteaza,
    Pierzînd feeria marelui mister !…

    Apreciază

    Răspunde
  8. A thorn in your side zice:
    21/01/2017 la 13:23

    Recunosc primele două strofe.
    Nu, nu e vorba de copyright, ci de simţire.
    Iluziile şi speranţele demult mi-au devenit străine.
    Ce bine de tine că le mai poţi!

    Apreciază

    Răspunde
  9. Monik zice:
    21/01/2017 la 13:41

    M-ai facut sa visez. Si mi-ai dat speranta, ca primavara e dupa colt. Frumos!

    Apreciază

    Răspunde
  10. Ana zice:
    21/01/2017 la 13:42

    Mah Potecuto, tie ti’ dor de primavara, ‘sa-i?! 😉

    Apreciază

    Răspunde
  11. castanman zice:
    21/01/2017 la 14:55

    Se-ntorc în noi cuvintele nespuse și ninge cu vocale ca alint/ Prăpăstii se desfac in diateze si neuronii-s risipiți de vânt…

    Apreciază

    Răspunde
  12. castanman zice:
    21/01/2017 la 15:45

    Prima propozitie o sa fie pusa ca motto pe blogul meu:). A doua e politically correct. A treia…Chiar nu ai avut iarna senzatia asta, ca esti golit de ratiune? Nu mi s-au potrivit sinapsele in vers, d-aia am folosit neuronii:)

    Apreciază

    Răspunde
  13. -X- zice:
    21/01/2017 la 16:56

    dorinte cu miros de primavara … iata combustibilul optimismului 😉

    Apreciază

    Răspunde
  14. mcooper801 zice:
    21/01/2017 la 18:56

    Minunate versuri , draga Potecuta, chiar daca este mult ger prin ele , caldura se subintelege…”dorinţe ce miros a primăvară”. Frumos !

    Apreciază

    Răspunde
  15. Maria(araoimi) zice:
    21/01/2017 la 22:45

    Mamaaaa, ce frumos!
    Mai vreau! 😊

    Apreciază

    Răspunde
  17. bulgaridesentimente zice:
    22/01/2017 la 8:20

    Va inflori si cantul printre ramuri in curând…macar afara! Miros de primavara o să intre pe fereastra, odata cu iluzii ( dorinte) parfumate, imbracate in petale… O in-cantare ce insoteste soptit cântecul păsării… tale.
    Stii ca sunt cu fluturi si păsări de tot felul, mai ales cu cele dinăuntru nostru. Asa ca mi -a placut metafora asta in special, iar, pe ansamblu metafora toată care este poezia soptita ( scrisa) de tine.
    Am întârziat. Ma preocupa prea mult lucrurile mărunte din viata mea, dar ma bucur ca am citit.
    Duminica plăcuta!

    Apreciază

    Răspunde
  18. racoltapetru6 zice:
    22/01/2017 la 9:09

    Mi-ai învelit iară inima în poezie, o păturică cum nu se poate mai potrivită pentru aceste zile încremenite. Dar prinde-va iarăși iubirea aripi, de Valentin’s Day, Dragobete și, cel mai efervescent, de 1 Martie. 🙂

    Apreciază

    Răspunde
  19. La capatul curcubeului zice:
    22/01/2017 la 13:56

    Să-ţi fie duminica frumoasă, duioasă şi caldă aşa ca versurile tale care ne dezmiardă chiar de spun despre… hibernare! 🙂

    Apreciază

    Răspunde
  20. Alex zice:
    24/01/2017 la 12:43

    Minunată poezie! Ce frumos știi să șlefuiești cuvintele. Așa bine le alegi… „să-şi ningă trilu’-n brazi orfani de cetini” – ce frumos sună. Le-am rostit cu voce tare și…. am avut așa, în minte, o aromă de… „Rășinari”, așa cum o știm din versurile marelui poet de acolo.Au versurile tale o „muzică” a acelor locuri.
    Zi frumoasă, dragă Potecuță. Mulțumiri din suflet pentru bucuria pe care ne-o dăruiești! 🙂

    Apreciază

    Răspunde
    • Poteci de dor zice:
      24/01/2017 la 12:54

      Doamne, Alex! Sunt încurcată tare. Aşa, ca un copil căruia i se spune că-i frumos şi cuminte şi el roşeşte şi nu ştie ce să răspundă. Ai spus de Răşinari şi m-am topit de drag şi comparaţia mă bucură nespus dar mă şi copleşeşte.
      Mulţumesc mult, mult! E puţin, ştiu dar nu ştiu ce să zic ca să înţelegi cât de mult mă bucură cuvintele tale.
      Zi frumoasă să ai!

      Apreciază

      Răspunde

Lasă un comentariu