Am strâns câteva cuvinte
înghețate pe buza de jos
şi, cu un gest matern,
le-am legat,
la încheietura mâinii stângi,
o eşarfă roşie
să le țină de cald
în veşnicie,
să le vegheze nerostirea
şi să le sprijine
bătăile inimii
ce-şi asortează ritmul
şi-şi acompaniază vibraţiile
cu semnele de punctuație
Am cules, în palmă,
de sub bărbie,
gânduri
ce s-au înghesuit
sub pleoape,
s-au adunat, pulsând,
în colţ de ochi
şi apoi, ca la un semn,
s-au năpustit sărat
lăsând urme
pe obraji,
şi le-am aşezat,
cu răbdare dar fără sens,
ca pe nişte pietre preţioase,
peste mătasea roşie
să-i dea sens
şi să-şi recapete şi ele
sensul
Gânduri fără formă şi cuvinte
fără fond
amorţesc în amurg
doar ca să picure tăcut
în zori
şi apoi să se lase iar cuprinse
de ger
şi să îngheţe-n suspendare.
Nerostiri şi necuvinte
deschid şi închid un cerc
perfect
al unei amăgiri
imperfecte dar cochete
ce poartă eşarfă roşie
cu imprimeuri sărate
Poate se vor evapora-ntr-o
înmugurire primăvăratică
al cărei sens
nu trebuie căutat pentru că oricum,
dincolo de toate,
va rămâne
mătasea
de la încheietura mâinii stângi
acolo unde pulsează
ritmic şi monocromatic
o neşoptire.
Superba exprimare a „Gândului în alb”,însa cu o accentuata stare de ‘cod portocaliu’! S-ar parea ca gerul si zapada si-ao pus amprenta si pe „Potecuta” !:(
Sa-ti fie primavara-n suflet !
ApreciazăApreciază
Păi, la -28 de grade, era greu să nu-şi pună amprenta gerul 😀
Mulţumesc, Iosif!
ApreciazăApreciază
Cu toata dragostea si caldura…din suflet !(:
ApreciazăApreciază
Frumoase gânduri pe Poteci de dor!☺
ApreciazăApreciază
Mulţumesc tare mult!
O zi bună! 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Zi bună și ție, draga mea!☺
ApreciazăApreciat de 1 persoană
„Nerostiri şi necuvinte
deschid şi închid un cerc
perfect
al unei amăgiri
imperfecte dar cochete.” Sublim, Potecut, sublim!
ApreciazăApreciază
Mulţumesc tare mult, draga mea!
Te pup, Monik!
ApreciazăApreciază
Nerostirile şi necuvintele deschid uşi către lumile frumoase ale imaginației care, iată, nu doarme niciodată… ☺
ApreciazăApreciază
Da, de cele mai multe ori merg mână-n mână cu imaginaţia.
Mulţumesc frumos! Mă bucură comentariul!
ApreciazăApreciază
Noroc că lacrimile îngheață mai greu. Frumos de tot gândul tău. Sper să fie bine cuvintele nerostite, că am observat că uneori le e tare, tare greu.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Sau nu îngheaţă deloc…
ar trebui să fie bine. Nerostite, sunt la căldură şi la adăpost, nu le poate cuprinde frigul 😉
Mulţumesc, Ana! Mă bucur că ţi-a plăcut!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Interesante versuri și interesant și cuvântul „neșoptire”, nu l-am mai auzit. Superb!
ApreciazăApreciază
Mulţumesc mult, draga mea!
M-am jucat puţin, sper să nu fiu pusă la colţ că am inventat un cuvânt 🙄
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nici vorbă 😀
ApreciazăApreciază
Atunci e bine 😀
ApreciazăApreciază
Nu știu de ce, după ce te-am citit, mi-am pus nasul la încheietura mâinii drepte. Miroase a gând alb. Și a amintire de floare de liliac. Viu…
ApreciazăApreciază
Să fie cald şi blând cu florile de liliac acel gând! 😉
Mulţumesc, Oana!
Seară liniştită!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Blând este, potecuț. Cum altfel să fie?
Te îmbrățișez.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Un gand bun si …O seara pe placul inimii tale ! 🙂
ApreciazăApreciază
Mulţumesc mult!
Seară bună şi ţie!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cam triste rinduri ai asternut, dar nici primavara nu-i departe. 😉
Vezi cum faci cu nesoptirea de la incheietura miinii. Eu zic s-o abandonezi pina prin Decembrie, ca n-ar da bine cu exuberanta ghioceilor 😉
ApreciazăApreciază
Nu mai e mult, va fi floare la ureche pân’ atunci. Dacă-am supravieţuit de dimineaţă la -29, până-n martie numa fluier 😀
Aşa mi-a venit la cafea, ci să şi fac? 🙄
ApreciazăApreciază
Am intrat… am vrut să spun ceva… dar mi-am umplut doar sufletul.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Am simţit când ai intrat şi ai spus cu asta mai mult decât crezi 😉
Mulţumesc, sweety! Te puup!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Gandurile tale, in alb sau nu, mereu mi-au placut!
Te imbratisez cu drag, Potecuta! 😘
ApreciazăApreciază
Mă bucur mult şi îţi mulţumesc, HopeLess!
Te îmbrăţişez şi eu!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cu tot dragul! 😍❤
ApreciazăApreciază
Mi-ai atins corzile speranțelor, mai ales când ai versuit de evaporarea primăvăratică, pe care o aștept numărând răsăriturile tăcute și incolore.
ApreciazăApreciază
Nu mai mult, Petru! Încă puţin şi gata 😉
Mulţumesc frumos!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cât de frumos! Mi-a plăcut tare mult.
ApreciazăApreciază
Mă bucurm mult!!
Mulţumesc frumos!
Seară bună să ai!
ApreciazăApreciază
Poţi comenta fără cuvinte?!? Atunci tac, dar tu ştii… şi aş mai citi 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ştiu şi îţi mulţumesc mult! Pentru simţire nu-i nevoie de cuvinte 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
…nerostire sunt și eu, dar cred că mi-am legat literele, una câte una, cu eșarfă roșie de mătase de ceva timp, căci nu le mai pot aduna. Mi-au amuțit cuvintele.
Mulțumesc…pentru freamăt..
ApreciazăApreciază
Eu îţi mulţumesc ţie! Şi sper să le poţi aduna căci avem nevoie de cuvintele tale! 😉
ApreciazăApreciază
Un curcubeu de sentimente în vers alb. Foarte frumoase versuri! 🙂
ApreciazăApreciază
Mulţumesc mult pentru curcubeul răsărit odată ce-am citit comentariul tău!
Zi frumoasă, Anna!
ApreciazăApreciat de 1 persoană