Potecuţa microbistă

1Niciodată nu mi-am negat originile şi nu o voi face. În cazul ăsta, considerând adevărată afirmaţia, mă lovesc de o problemă atunci când dau peste „eticheta” conform căreia românii se pricep de minune la politică şi la fotbal. Că vine treaba aia din logică despre premise adevărate care duc la concluzii false, la oao, eae, aai, aii, niciun a nu este e, toţi b sunt i, silogisme, SoP şi atât îmi amintesc 😀 Revin cu cuvintele mele. Dacă eu nu mă pricep nici la fotbal şi nici la politică, înseamnă că nu-s român? Şi dacă sunt, înseamnă că ce? Că SoP-ul ăla-i defect, clar. Acum să nu credeţi că nu mă pricep deloc, deloc. E ca la reţetele alea cu se pune făină cât cuprinde şi lapte după ochi. Nu-i greu. Dacă mingea intră-n poartă, se cheamă că e gol. Ce-i atât de complicat? Aşa că mă pricep aproape puţin, s-ar zice. Asta n-ar fi o problemă, sunt sigură că Pancu (mai joacă? unde?) o duce bine şi fără mine.

Problema e că eu mă manifest atunci când mă uit la un meci. Până în urmă cu ceva ani, trebuia doar să ştiu că e important meciul. Sigur, pentru un suporter e important şi dacă meciul se joacă în spatele blocului cu echipa liceului, nu-i problemă. Dar cum eu nu-s suporter, eu mă bag numai la treburi grele, cum ar fi ăsta din seara asta. Cum spuneam, înainte de meci întrebam cât de important e. Dacă primeam răspunsuri din familia lui e, foarte, tare, extra, mă setam automat pe poziţia de ghiocel bătut de vânt şi tremuram ca varga tot meciul. Că mă consum şi mă oftic şi mă doare stomacul de emoţii.

Prima dată când am realizat că nu e suficient să ştiu doar dacă e important sau nu, a fost demult, tare demult, când m-a luat tata cu el pe stadion. Eram în trecere prin parcul unde era stadionul, tata trebuia să-şi facă simţită prezenţa că… deh, serviciul…, pe mine nu mă putea lega de gardul de la intrare aşa că „tati, hai să stăm aici puţin şi pe urmă mergem acasă”. Nu eram chiar atât de mică încât să stârnesc interesul celor din tribune cu părul meu cârlionţat sau cu drăgălăşenia de care-i capabil un bebeluş. Cu toate astea, după vreo 20 de minute, cam toată tribuna arunca priviri ciudate spre noi pentru că eu urlam şi ţopăiam când vedeam că intră mingea-n poartă. Că aşa ştiam eu. E gol? E. Atunci… să ne bucurăm! Eu nu m-am prins că nu-i frumos să dai dovadă de echidistanţă când eşti în tribune. Nu m-am prins nici când tata a hotărât brusc că parcă se înjură cam mult şi nu face bine la dezvoltarea armonioasă a copilului asa că… hai acasă.
Treaba asta am înţeles-o eu într-un târziu, am priceput că nu e cu bule de iubire aruncate-n lume, cu pace şi zâmbete şi petale de muşcate-n calea trecătorilor. Că dacă-s două echipe, numai la una urli când e gol. Şi dacă e important meciul şi joacă ăia care vorbesc limba ta cu nişte unii care nu ştiu ce-i aia pită cu unsoare, apăi cu primii te duci. Aşa-i frumos, aşa se face. Asta am înţeles-o. Dar cum la chestii tehnice e posibil să-ţi scape amănunte, poate chiar esenţialul, sigur că am comis-o cu toate că eram deja la vârsta la care mi se părea la piciorul broaştei treaba aia cu trup şi suflet pentru o singură echipă, nu aplaudăm la toate golurile. Am întrebat oamenii dacă-i important. Cel mai important, a fost răspunsul. Şi asta a fost primul junghi în stomac. Cocoşi făcuţi pe aragaz, creveţi din ăia-n ulei, bere, suc, grisine şi hai la meci.
Casa plină, oameni încruntaţi, eu tremuram. N-am prins începutul că eram pe drum spre casa oamenilor. Şi cum am văzut un negru cu un tricou de o culoare şi alt negru cu tricou de altă culoare şi un blond aşa şi alt blond altfel, eu ce să mai pricep? Că e important meciul… ştiam. Că jucăm cu… o altă ţară, iar ştiam. Atunci ştiam şi cu cine. Mai era un lucru de lămurit, neesenţial. Aşa credeam eu până la primul gol când toţi au scos chestii de nereprodus aici iar eu, cot la cot cu ei, am scos un „goooooooollll” foarte sprinten la început care însă s-a stins pe măsură ce am priceput că ei de fapt înjură. Atunci am înţeles că înainte de orice meci e extrem de important să mai adaug o întrebare pe lângă 1.E important? 2.Cu cine jucăm? Şi anume: noi care suntem?

Acestea fiind spuse, eu în seara asta voi tremura şi pe cuvânt că ştiu că-i important. Şi ştiu şi cu cine jucăm. Mai am de descoperit culoarea dar dacă prind începutul meciului cred că-i uşor de aflat.
Eu deja am emoţii mari. Doamne fereşte să fie şi lovituri din alea de la 11 m că acolo-mi creşte tensiunea. Aşa că… să fie de bine!
Şi totuşi… cam cât de important e? 😳 Cum ar veni… dacă pierdem venim acasă sau mai e o şansă? Nu aruncaţi cu seminţe că doar întreb, nu am spus că aşa e.
În încheiere, vă mai spun că am avut un vecinuţ care a plecat într-o seară tare grăbit pe motiv că merge la meci. Dar ce meci e? Păi, nu tii? Joacă Lomânia cu Steaua ti cu Gelmania. 😉
Hai băieţii! 3-1 să le dăm.

Foto

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Din viaţă... și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

75 de răspunsuri la Potecuţa microbistă

  1. ladyniculina zice:

    😂😂👍👌

    Apreciază

  2. 9 zice:

    🙂 🙂 E important, nu spun ca n-ar fi. Zic si eu hai Romania, dar daca o sa ma uit cateva minute imi va fi destul.

    Apreciază

  3. Fata Verde zice:

    Mie campionatele astea îmi trezesc triste amintiri. O dată la patru ani, aveam vara compromisă, pentru că singurul televizor din casă era ocupat cu așa ceva, iar tata era ocupat să facă tot felul de clasamente, să țină pe hârtie evidența scorurilor și să ne explice detaliat cum a jucat fiecare echipă și câte cartonașe s-au dat. Am rămas cu antipatie față de microbiști (să nu văd așa ceva în casa mea), iar fratele meu e complet indiferent când vine vorba de așa pasiuni bărbătești 😆 .

    Apreciat de 2 persoane

    • La mine nu a fost aşa de evident. Tata era exilat în oraş la meciuri aşa că nu am apucat să prind pică. A avut şi el un tabel din ăsta, era parcă din ceva revistă, nu mai ştiu. Am completat eu după capul meu acolo şi aia a fost 😀

      Apreciază

  4. 😊 Mulțumesc Potecuță !
    E relaxant să citesc ce ai scris.
    Sigur, nu urmăresc orice meci. Fiind vorba de un campionat european unde joaca nationala noastră, mă uit. E mai mult decât atât. Socrul meu, Stefan Gall a jucat la Ripensia, echipa timișoreană, cu renume în alte timpuri.
    A început repriza a doua.
    România vs Franța 0-0 în prima repriză !
    😊 Noapte liniștită !

    Apreciat de 1 persoană

  5. lucillette zice:

    Romanul se pricepe cel mai bine la medicina si invatamant, deci nu trebuie sa disperi.
    Ar trebui sa existe mai multe meciuri in grupa. La ce sa venim asa iute acasa? Ce ne foloseste? Ce sa vedem aci? Ca vine canicula…

    Apreciază

  6. O fata zice:

    E cea nau originala sustinere pe care am vazut-o!

    Apreciat de 1 persoană

  7. Drugwash zice:

    Mă la-să re-ce. 🙂

    Apreciat de 1 persoană

  8. Adriana zice:

    …ba, eu la meciuri de astea in care jucam cu alte tari ma uit. Si sper in ceva bun, dar nu sufar daca nu iese nimic inaltator, caci m-au dezobisnuit de astfel de lucruri. Azi era sa nu stiu cu cine jucam. Era lumea mult prea colorata. Dar m-am mirat si atat, sa nu fiu inteleasa gresit. Te pup, potecuta microbista.

    Apreciază

    • De data asta m-am uitat de la început, să prind treaba cu imnul. Că altfel, cu Alibeci şi alţi ca el, de unde să mă prind eu care cum?
      Şi cum unii-n galben, alţii-n albastru şi arbitrii-n roşu, se cheamă că tot terenu’ era o Românie. Ar fi fost greu. 😀
      Te pup cu drag, Adriana! Şi bine faci că nu suferi. 😉

      Apreciază

  9. Sper că ai trecut cu bine peste lovitura de la 11 metri. 🙂 Eu n-am avut emoții, că am văzut-o doar în reluare, după ce am aflat rezultatul. Previzibil, de altfel.

    Apreciază

  10. Ce frumos e sa te bucuri de joc pur si simplu, copil fiind! Chiar asa! Nu conteaza cine inscrie, goooool si bucurie zgomotoasa sa fie! Oricum echipamente s- ar mozoli de la” gazonul”proaspat plouat din pricina vremii capricioase din ultimul timp, nu s- ar mai face nicio diferenta! Ce distratie ar fi in loc de scor atat de presant si luat prea in serios!
    Mult joc si voie buna iti ureaza un microbist de ocazie!

    Apreciază

  11. mopana zice:

    N-a fost sa fie 😦
    Dar nu am jucat rau asa cum anticipau unuii :))

    Apreciază

  12. Din păcate a ieşit de 2-1. Pentru cocoşii care n-au avut creasta atât de mândră. Dar, ceea ce m-a surprins extrem de plăcut, nici noi n-am jucat precum sugerau cassandrele de tot felul. Bine, înfrângerea e tot înfrângere, impresia artistică nu pune puncte în clasamentul grupei, rămâne speranţa (iar moare ultima). Deşi, sincer să fiu, nu văd meciurile cu Elveţia sau Albania atât de accesibile.
    Am gustat şi eu fiecare minut al meciului, am trepidat, era să bat şi nişte mătănii la un moment dat. Mi s-o fi tras de la tata Puiu. 🙂
    Hai România! 🙂

    Apreciat de 1 persoană

    • Am auzit şi eu că nu le-au fost acordate şanse mari băieţilor dar nu am băgat în seamă. M-a enervat numai Robbie Williams şi a fost destul.
      Aoleuu! A fost cum a fost până spre final dar în ultimele minute, de frică să nu mai primim încă un gol, mă uitam ca la filmele de groază, cu mâna pe ochi, printre degete 😀
      Hai România!

      Apreciat de 1 persoană

  13. papagigli zice:

    Cum sa-l joci cu Stancu si Andone cind il ai pe Keseru? Cum sa nu-l joci pe Telnar din start? Sau poate-i pastreaza pentru Albania? 😆
    Iar cine spune ca ne-am ridicat la nivelul lor, fabuleaza. E adevarat ca ei au coborit la nivelul nostru si de aici scorul strins.
    Basca tactica romaneasca toujour perdanta. Dai gol si te masezi in propria jumatate sperind ca o iesi vreun egal, sa-si treaca si Iordanescu-n CV.

    Apreciază

    • papagigli zice:

      Hm! Nu stiam ca „Pe-al nostru steag e scris unire” e imnul Albaniei. De unde pina unde?

      Apreciază

      • Papagigli, ce spui tu acolo e deja disertaţie, zău. Io-s în clasa pregătitoare la fotbal, tu mă iei cu ecuaţii de gradul 3. Eu ştiu de Alibec şi de Pintili că de ăştia am auzit cel mai des la comentariul meciului. Şi de Tătăruşanu, trăiască-i apărarea aia din prima repriză că am sărit de pe fotoliu când am văzut cum a dat el mingea afară. După aia…. am rămas cu „apărăăăăă Duckadam, apăăărăăă Duckadam, suntem campiooooniiii”, adică ciuciu. Aşa că nu ştiu ce-i cu Stancu şi tactici de joc şi fundaşi dreapta şi centrali şi corneri şi lovitură liberă.

        E? Serios? Tu râzi de mine acum cu imnul ăla? 😳

        Apreciază

  14. Fabiola Ion zice:

    :)))))))))))))))))) ești mortală. Am râs cu lacrimi. Și eu sunt tot așa cu meciurile. Eu am o mare meteahnă. Și o recunosc public. M-apucă iubeala de soț exact când e un meci ca aseară. Mare dilemă mai are. 😂😂

    Apreciat de 1 persoană

  15. opantazi zice:

    Nu stiu cum se face, dar ti-am citit textul dupa meci… Da, ala la care eu , spre ghinionul meu, am dat un pronostic corect, probabil absolut din intamplare. Nu vrei sa stii cati m-au „felicitat”. Dar stii ceva, Potecut? Nici nu mai conteaza scorul, atat e de misto textul tau! M-am distrat asa de tare, incat ma consider in castig. Pe scurt… hai ai nostri!
    P.S. Eu nici acum nu ma prind, in primele zece minute, care-s aia cu care trebuie sa tin. 😀 😀 😀

    Apreciază

  16. Ana zice:

    Hai ca io nemicrobista cum sunt , aseara am stat ambele reprize in prize 😁😁😁 si am injurat mai rau ca un birjar. La final am zis ca …hai , o fost bine , au jucat frumos ai nostrii ,,pana la final , desi in prima repriza am avut senzatia ca ma uit la Lacul Lebedelor. Sincer zic , ca nemicrobista de mine ce mi-s , a fost un joc frumos….pana la final.

    Apreciază

  17. Cine e pe FB şi are timp să mulţumească cuiva în numele meu? 😕

    Apreciază

  18. Monik zice:

    :))) Esti delicioasa, Potecuț!
    Si eu tot cu : „e important?” sunt. Sa stiu daca ma consum sau nu. Sa ma pun in faza pătimașă.. Aseară exact asta am întrebat cu căștile pe urechi, ca nu aveam inima de emoții, asa ca ma distanțam. 😄 Si: „daca pierd, se termina pentru România?” Cu răspunsul bun la pachet am stat liniștita si m-am uitat la un film pe tableta. Doar la fazele tari am tras cu ochiul. Nu de alta, dar consumul emoțional e prea mare si il păstrez pentru vreun sfert de finala ceva 😉.

    Apreciat de 1 persoană

  19. Citit. Punct. Eu enervant de paralela cu sportul. Am mai zis ca eu pot fi geniala (hai lasa-ma sa exagerez) sau tuta. La fotbal sunt tuta. Așa ca am vrut sa iti spun ca nu am nimic de spus.😃

    Apreciază

  20. 1lauralaly zice:

    Potecuta, au trecut 2 zile de la meci si eu abia acum am citit articolul tau. Rusinica mie, dar am ras cu pofta imagindu-mi toate cele scrise de tine. Sa stii ca mai catre sfarsit si eu eram cu mana pe ochii si ziceam atat nu, nu, nu. Nu e voie in careu la noi;)). Ce sa zic, hai ai nostri, ca prea am stat pe sec atatia ani. Imi era dor de ceva emotii de gen, dar fara 11m. Atunci nu ma uit neam . Trag obloanele peste ochi si zic Doamne ajuta sau mut canalul . Ca sunt ca o sampanie ce sta sa bubuie;)) .Te pup si iti doresc sa ai o zi faina. Si cati poti bucura-te de teatru si de ultima zi a targului de carte. La Humanitas sunt niste titluri chiar faine.

    Apreciază

  21. cafeauata zice:

    Eu una sunt atat de satula de aerele fotbaliatorilor romani, incat din partea mea…
    Am presimtirea ca vor veni repede acasa 😦 , asta cred ca nu inseamna ca nu-mi iubesc plaiurile natale, nu?

    Apreciază

  22. Alex zice:

    Ce amintiri faine, de la începutul „carierei” tale de microbistă. Dacă ar fi cât mai mulți copii la meciuri, poate s-ar mai potoli cei mari cu înjurăturile și gesturile obscene. Zic și eu, dar uite ce vedem la tv cu suporterii ruși și englezi la Campionatul european. Niște huligani!
    De-asta prefer să fiu suporter acasă, cu o berică în față, fără să supăr pe nimeni.
    Numai bine, dragă Potecuâă și o nouă săptămână cât mai frumoasă! 🙂

    Apreciază

    • Aş vrea să cred că va fi aşa. Deşi… vorba ta, se uită de fair play, se uită de frumuseţea unei competiţii şi se ajunge la violenţe. Păcat.
      Mulţumesc, Alex! Săptămână frumoasă şi ţie!

      Apreciază

  23. ovi zice:

    nu ma pricep la fotbal… (hai va rog… nu sariti cu gura pe mine… )
    dar tot ma zis „hai romania” inca de la servici… si pe drum spre acasa… si cand am ajuns acasa, desi meciul se terminase… si am fost putin trist ca rezultatul a ramas asa…

    Apreciază

  24. tink3rbe11 zice:

    :)) mie imi place atmosfera de pe stadion….galeriile…

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s