Cerule, ascultă-mi ruga
Şi mă lasă să-ţi fiu stea
Ca de-acolo de la tine,
Mai uşor să pot afla
Ochii ce-or privi spre mine.
Fă-mă, cerule, o stea!
Vântule, ia-mă pe braţe
Şi fă-mi visul adiere
Ca plutind în câte-o zare,
Să-i pot sufla mângâiere
Sufletului care doare.
Fă-mă, vântule, adiere!
Inimă, tu fă-te zbor
Şi te du unde ţi-e bine
Scaldă-ţi aripa-n lumină
Şi-apoi hai ‘napoi la mine
Să-mi fii caldă şi senină.
Fă-mă, inimă, iubire!
Vă rog eu să nu huiduiţi. Am început anul cu pitici nebuni pe creieri. M-a chinuit asta de mi-au ieşit vreo 4 fire albe. Prima strofă a curs de parcă mi-a dictat-o cineva. Restul e chinuit tare. Dar a fost în genul „vreţi (adică piticii din capul meu) pene (stele în cazul de faţă), luaţi pene! Şi am scris să scap de obsesie. Brrr! Oare dacă-i îmbăt, se potolesc?
La câți mai mulți pitici d-ăștia, dar fără chinuri… chiar dacă-mi place tare,tare mult!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Mulţumesc mult!!
Măi, de data asta chiar a fost rău. Nu am băut nici cafeaua liniştită că numai fă-mă, vântule,… îmi venea. Dar continuarea… canci! 😦
Să mai fie dar din ăştia mai cuminţi, mai calmi, mai inspiraţi 😀
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Dar pân`la urmă a ieșit fain… și nu-i poți acuza de neinspirație în niciun caz, dacă se supără??!!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
N-aş vrea să-i supăr, e drept. Că mi-e frică de ei supăraţi. Abia mă descurc aşa, când sunt calmi… 😉
ApreciazăApreciat de 3 persoane
:)))))))))))))
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Lasă, Potecuță, piticii la locul lor! Știu ei ce fac! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Eu îi las, Sonia! Ei nu mă lasă pe mine 🙄
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Îmbată-i tu, ca să-ți ceară mâine zeamă de varză. :))))
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Am butoiaşul în balcon, e… fără număr 😀 😀
am crezut că apuc eu să mă-mbăt măcar o dată. Nu mi-e ieşit 😀
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Eu am promis în gura mare că o să mă fac criță când îmi termin proiectul ce mă chinuie de ani buni. Poate anu’ ăsta. Nu arunca zeama, că s-ar putea să-ți cer. Sau nu, vii și tu, cu tot cu butoi. Să știu și o treabă. 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Batem palma! Până atunci fac rezerve şi de lămâi, să taie greaţa de după….
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Așa să faci! Te pup! Iar eu mă țin de cuvânt, să știi 🙂
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Ştiu. 😉 Mai avem de stabilit ce bem, restul… amănunte
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Mai contează ce bem? Oricum eu din două pahare deja sunt avioane. Cu reacție. Da’ trebuie s-o fac și p-asta. E din lista aia lungă, cu ce să faci odată-n viață. 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Atunci mă bazez pe tine. Dacă rezişti la două pahare, e clar că tu mă duci acasă 😀 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Da. Eu vreau „piticii” din mintea ta. Ei par scăldați în lumină. Felicitări.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mă onorează cuvintele astea şi vă mulţumesc din suflet!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nu-mi împrumuţi piticii aceştia şi mie? Poezia aceasta este atât de frumoasă încât mi s-au umezit ochii! Doar că ultimul vers eu l-aş fi scris: „Fă-mă inimă, iubire!” . Dacă ideea mea îţi place poţi modifica şi voi fi onorată că am pus şi eu un cuvânt la o bijuterie literară. Este atâta sensibilitate şi atâta trăire în poezia asta alcătuită din suită de metafore care mai de care mai frumoasă, încât nu mă mai satur citind-o!
Trăiască „piticiii”!!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Piticii mei sunt copleşiţi de comentariul dumneavoastră, doamna Georgescu! Vă mulţumesc din suflet!
Da, e puţin stângace punerea în „scenă”. Să ştiţi că voi împrumuta ideea cu iubire, chiar sună tare bine şi mai aproape de sufletul meu şi de ideea din spatele formei. Vă mulţumesc mult!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Hei! Nu este deloc „stângace”. Piticii au lucrat excelent probabil în aşteptarea Albei ca zăpada! Incântată peste poate că am reuşit să intru în gândul tău şi ţi-am spus cuvântul care de fapt reiese din toată poezia ta, doar că, fiind ultimul cuvânt, l-ai lăsat să-ţi scape. Noroc că l-am adunat eu de pe jos. Spune drept, nu la iubire fericită te gândeai? Nu este iubirea „firul roşu” care străbate poezia de la un cap la altul? Deci să ne fie clar: IDEEA este a ta, eu nu am făcut decât să te trag de mânecă şi să-ţi spun că ai înlocuit din greşeală cuvântul.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nu ştiu sigur la ce mă gândeam, ştiu că acum sună mai bine 😀
Atunci, rămâne aşa dar vă mai mulţumesc o dată!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Încă aștept să-ți citesc cartea 🙂 Să folosești și acest nick-name, măcar pe prima pagină ca să te recunosc!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulţumesc, piticule! Aşa facem. Dar, ca să fiu sigură, te strig cât pot eu de tare, să ştii că io-s aia 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
bun! Deci nu ai negat, există un gând acolo cât de mic micuț să pui de-o cărțulie?
ApreciazăApreciat de 1 persoană
A fost. Apoi a trecut. Eu cred că sunt mulţi cei care chiar au ceva de spus prin scrisul lor. Şi deşi nu mai e aşa mare scofală să scoţi o carte, eu cred că oricât de mult loc ar fi pe lume pentru toţi, e bine să îmi văd lungul nasului. Nu ştiu… încă nu sunt convinsă că merită.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
hmmm….eu zic să te mai gândești 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mă mai… 😉
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Frumos… de frumos… 🙂 Uite, încă o ciocolată pe chestia asta. Pentru pitici. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulţumesc, sweety!! Lor nu le dau nimic, dacă-i cu ciocolată nu împart cu nimeni. 😀
ApreciazăApreciat de 2 persoane
potecuto, eu cad pe spate cind e de cazut pe spate. Cind nu, ti-o spun, c-asa sunt eu, detest complimentele gratuite. Ideea e foarte reusita, iar prima strofa, asa cum ai spus si tu, a curs firesc, cu tilc, intr-o prozodie perfecta. Referitor la a doua si a treia, ar trebui sa le mai perii, pentru ca sunt cam „ciufulite”. Mai trebuie lucrat la ritm si masura. Daca vrei o idee, uite cam cum as fi pus-o eu, urmindu-ti ideea si facind mici rectificari
Vântule, ia-mă pe braţe
Şi fă-mi visul adiere,
Pe poteci vibrind de dor,
Să ma suflu mângâiere
Peste suflete ce dor.
Fă-mă dara, adiere!
Inimă, tu fă-ma dor
Şi ma du unde mi-e bine
Scaldă-mi aripa-n lumină
C-apoi sa ma-ntorc la mine
Si sa-mi fiu din nou senină.
Fă-mă inimă un dor!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Ce bine-mi pare când îmi daţi dreptate!!! 😀 😛
La modul cel mai serios acum, chiar mă bucur că mi-ai spus asta. Eu am vorbit sincer că nu-s mulţumită. Sigur, nu-i cred pe cei care au spus că le place că au vrut să mă perieze, în niciun caz. Chiar cred că le-a plăcut. Numai că am simţit de la început că mai am de cosmetizat la ea. În mare, eu gândit bine dar cu exprimarea stau mai prost. Mno, era luni, se iexplică. Varianta ta sună mult mai bine, mai ales ultima strofă. 😉
Să ştii că dacă mă va lovi „trenul” nebuniei şi voi pune pe hârtie câteva din zdrăngănelile de pe aici, pun ultima strofă de la tine şi te invit la lansare. Ultimul vers îl iau de la stropi de suflet, cu fă-mă, inimă, iubire. Hai că dau un fursesc la lansare 😀
Mulţam, papagigli!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Potecuto, stiu c-ai fost sincera pentru ca iti cunosc, de pe acum, potentialul si dorinta de perfectiune, asa ca, atita timp cit nimic nu-i batut in cuie, poti schimba ce vrei, cind vrei si daca vrei. Sunt absolut convins ca a doua varianta, care va fi mai elaborata ma va da, realmente, pe spate asa cum m-ai mai dat de multe ori, figurativ vorbind 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Sper să fie aşa! Că nu e după pitici 😀
Mulţumesc!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Si da, „fa-ma inima iubire” imi suna mult mai bine
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Bine c-ai scăpat de chin! Așa-s nașterile, dor. Dar ce ”copil” drăguț a ieșit! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Acu… să spun drept, n-au fost chiar chinurile alea. Nu ştiu cum sunt dar îmi imaginez. N-a durut decât capul.Puţin, cât să mă enervez 😉
Mulţumesc!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Şi le-ai dat piticilor pene de le-au mers… fulgii! 😀
(subtitrare: e de bine! 😀 )
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Le-am dat degeaba, Dragoş. Că tăt aci sunt. Ăştia n-ar zbura nici schingiuţi. 😀
Mulţam fain! Să fie de bine, să nu fie rău.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Ba lasă-i să tropăie, să scoată minereu preţios! Ce, vrei s-ajungi ca mine, să-şi dea toţi demisia în masă şi să rămîi cu ochii-n bec? 🙄 😀
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Potecuta, se pare ca ziua de luni e zi de creatie muncita;) . Imi plac versurile tale si sincera sa fiu ma trimit cu gandul la baladele folk de pe vremuri. Muncesc piticii, nu gluma.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Dacă o vor ţine aşa toată săptămâna, voi avea nevoie de concediu în regim de urgenţă 😀
ei muncesc, săracii, eu nu prea ştiu să le pun munca în forma bună. Dar măcar ideea e bună. 😀
Mulţumesc mult, Laura! Eu mă bucur că îţi place!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
N-as fi crezut ca ai asa pitici creativi 😛
Glumesc…dar stii tu , mi-a intrat direct la suflet , acolo unde trebuie , Potecuto!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mă bucur tare, Ana! Mulţumesc!
Păi, acum sunt răsfăţaţi. I-am lăsat să ţopăie liberi pe unde au chef, îşi fac de cap în capul meu 😀
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Am „ocservat” rasfatatii…da-s faini!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Să nu mai fii așa modestă, că nu-ți șade bine. E o poezie frumoasă, sensibilă…
Piticii funcționează optim. Așa să știi! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulţumesc mult, Oana!
Ştii… recunosc, mai sunt cazuri când mă alint. Uneori poate la modul care enervează sau supără. Ştiu şi asta. Dar sunt cazuri, ca acum, când chiar nu-s prea mulţumită de ce-a ieşit. Dar măcar am scăpat de obsesie 😉
Da… ei, săracii, n-au nicio vină că-s pitici şi că-s în capul meu şi nu în altul mai… dotat, să nu zic mai mare 😀
ApreciazăApreciază
Ei , daaa ?!
Stii că uneori ai sclipiri care te distanteaza de liniaritatile ori stereotipurile de blog …
M-am gandit :
Fiind trairi trascrise si emanand parte din sufletul tau , avand categoric alta alcatuire – delicată , neformală , simpla si blanda , avand si parfumul aparte al imposibilului-posibil din noi precum si murmurul regretelor care ne insotesc mereu chiar daca in surdină sau speranţa care renaste chiar si atunci cand nu ne mai avem nici macar pe noi – avand deci toate acestea , cuvintele cu suflet din gandurile tale regasite in versurile cu amprenta de originalitate postate , pot fi reliefate si redate prin acompaniament muzical subtil si concordant cu mesajul din randuri .
Se mai poate face si o asociere cu imagini simbol ori contextuale , rezultand la final un montaj gen Clip care o sa dea o nota de eleganţa suplimentara blog.ului tau .
Intr-adevar o sa fie de lucru si vei avea batai de cap in partea de logistica si aplicatii aferente realizarii montajelor insa rezultatul merita efortul .
Parte din suportul tehnic se gaseste pe Windows in sectiunea aplicatii multimedia profesionale , atasamentele muzicale tin de cultura si preferintele tale in muzica – le poti achizitiona online contra-cost in format si sunet impecabil iar restul depinde de sensibilitatea si puterea ta de transpunere .
Merita sa incerci – vei putea posta pe YouTube creeatiile tale care vor avea statut de originalitate si se vor distanţa de incercarile puierile omniprezente ale altora , mai apoi blog.ul tau se va distanţa net de altele iar Potecuţa o sa devina relativ rapid o Magistrala – in ambele sensuri ale cuvantului .
Putine sant blog.urile de creeatie literara cu imbinari de muzica si imagine care-si pastreaza aspectul de general dar se clasifica drept exceptionale si sunt pe merit nominalizate ptr. ” Super Blog ” .
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Intuiesc totusi raspunsul tau :” Stii , nu-mi trebuiesc batai de cap , nu vreau Super blog , imi ajung prietenii din jur , sunt modesta si nu vreau sa ies in evidenva , etc ” .
Treaba ta !
Stiam eu ca-mi bat capul zadarnic …
Mai bine iesi in zapada si fă un Om de zapada – sufla peste el o scanteie din sufletul tau , imbraca-l elegant cu palarie , fularel si neaparat cravată , fotografiaza-l si posteaza-l aici ptr. a se bucura si el de toate din jur si astfel tot vei avea un act de creiatie .
Zic si eu …
ApreciazăApreciat de 1 persoană
La Super Blog nu voi participa niciodată dintr-un singur motiv pe care l-am amintit şi la postarea despre lepşe. Deşi s-ar putea spune că e vorba de comoditate, nu e aşa. Dar am o oarecare rămăşiţă din şcoală, cred. Dacă am o temă impusă, nici bătută nu-s în stare să scriu despre ea. Adică scriu dar nu va ieşi mai mult decât o compunere în genul „ce frumoasă a fost vacanţa de vară!”. Asta s-a întâmplat şi aici. Am vrut eu să fiu cu moţ şi musai să postez ieri. Şi e grăbită şi cam forţată. Poate dacă mai aveam răbdare cu ea, ieşea mai bine. Aşa că SB, nu, nu e pentru mine.
Îţi mulţumesc mult pentru aprecieri. Când voi avea puţin timp, îmi voi băga degeţele şi pe acolo. Numai că eu una, când dau peste filmuleţ cu imagini şi versuri, sincer spun, nu prea acord atenţie versurilor. Şi ca mine mai sunt. Numai să recit eu. Că voce de bombănit am destulă. Dar asta e altă poveste.
Aştept să mai ningă că numai din plastilină pot face acum oameni de zăpadă.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Tu stii mai bine ce si cum !
Eu doar ce m-am trezit acum din somn cu ochii in blog.ul tau … Evident , sunt mic si nu stiu nimic !
Dealtfel , am doal patlu anisholi shi la toamna melg la scoală …
In atare circumstanţe nu sunt inditruit sa ofer sfaturi , recomandari .
Mai bine ies sa fac un Om de zăpadă – aici , ninge , ninge .
Tu sa faci focul ca la sarbatori si neaparat sa faci o căsuţă din turtă dulce .
Vezi sa aiva casuţa ferestre din martipan , acoperis din glazura , doua fotolii mititele din coji de nucă si un rău la fel de mititel din ciocolata lichidă ori din sirop de visine .
Cum de ce ?!
Ptr. Piticii din mintea ta – uite de aia !
Nu sant niste pitici oarecare – îti apartin si pe cale de consecinţă ai obligatii ptr. ei .
Ai înteles ?
Măi , măi , măi – ce lume indiferentă si conventională …
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Am şi eu o curiozitate: din ce parte a lumii scrii tu? Adică vreau să ştiu unde ninge şi unde merg copiii de la 4 ani la şcoală? 🙄 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cu titlul de exceptie o sa-ti raspund :
Ninge , ninge ptr. că sunt la peste 2000 m. altitudine .
Este grozav de frumos , sant brazi uriasi , liniste si o atmosfera aparte .
Nemaifiind sarbatori nu mai este nici agitatia aferentă .
Apoi : nu pot pretinde ca ma ridic la înaltimea ta in multi-sens , deci constient fiind de locul ce se cuvine sa-l ocup , am decis sa merg la scoala si sa adopt varsta aferenta .
Simplu !
Alte intrebari legate de numarul de cămăsi , pantofi , ori chiar despre iubiri , tristeti ori bucurii ??
Nu te sfii sa intrebi – nu am nimic de ascuns si sunt deschis curiozitatilor indreptatite .
Si apoi , aici pe blog nu ne mai aude nimeni , este cel mai discret loc posibil si pot sa-ti povestesc chiar si despre CNP ul . meu …
Da , da !
ApreciazăApreciat de 1 persoană
COMPLETARE LA INTREBAREA TA PERTINENTA :
Merg la scoală si la varsta de doal patlu anisholi deoarece sunt cam precoce – ce naiba , nu se vede ?!
Hi , hi !
ApreciazăApreciat de 1 persoană
da, fuse papi și luă tăt caimacu’ ce-l aveam io pe musteți.
corect, cum ai spus: prima strofă e beton! mai că aș fura-o, dar cum muza mea e pe coclaur.. lăsăm așa.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Io cred că îi dă papi şi la mâţ ceva. Aşa cred eu… întreabă-l şi vezi de nu-i aşa 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
den caimaaac? 🙂 una peste alta sunt de acord cu ce ți-a spus el…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Şi eu! 😉
ApreciazăApreciat de 2 persoane
știu. ești om bun și isteț. (și) de-aceea îmi placi mult.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulţumesc, psi! 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Multumesc si eu ptr. raspunsul tau la insignifiantele mele comment.uri .
Maniera ta politicoasa de d ma tratat cu atentie , te onoreaza si-ti acorda o distinctie in plus .
Mai mult , raspunsul tau punctual constituie un privilegiu ptr. mine , intarindu-mi increderea in comunicari elegante si in spirite libere .
Ce pacat insa ca doar asa ar trebui sa fie DAR NU ESTE …
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Colindătorule, e a doua oară când interpretezi. De data asta, cu scuzele de rigoare, nu voi mai explica nimic. Mulţumesc eu pentru comentarii şi nu, nu am alte curiozităţi. Că n-am de ce.
Te rog mult, dacă crezi că te supără faptul că nu primeşti răspuns promt, nu-ţi mai pierde timpul cu mine. Că nu sunt conectată nonstop la blog şi nu-mi permit să deranjez cu atitudini neelegante.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Intră la mine pe blog şi lasă-mi te rog adresa ta de mail (este cu moderare şi nu am s-o las pe post.) . Ar mai fi ceva de spus…..
ApreciazăApreciat de 1 persoană
o pot lăsa aici, nu e secretă: potecidedor@yahoo.ro
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Iţi scriu într-un minut!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Am răspuns, sper că a ajuns că mai face figuri câteodată…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
A ajuns tot!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Tu mai scrie asa, indemnata doar de pitici. Si cand simti ce ai simtit cand te-au imboldit piticutii, incearca sa nu recitesti ce ai scris. Nu atunci, macar. Sau imagineaza-ti ca citesti randurile altcuiva, ale unui cunoscut, sau ale unui blogger oarecare.
Marin Preda spunea ceva frumos despre scris, si anume ca dupa ce termina o carte il apuca un soi de nepasare, de indiferenta care il detasa de subiectivismul cu care a scris, nepasare care il ajuta atunci cand isi recitea randurile. Era intaiul sau critic. E adevarat, Preda e un geniu. Dar tu ai simtul ritmului poeziei ( daca nu tu, atunci piticii…). Poezia sucomba. In general, poezia se sufoca sub atata virtualitate, feisbuceala si blogareala. Poezia aia simpla, aia tandra… Asa cum e creionarea ta de mai sus. Ti-o spune cu toata seriozitatea o impatimita a versului.
Nu te laud, nu te critic, doar te indemn: scrie!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ar trebui să nu mai recitesc pentru că atunci îmi vine de cele mai multe ori să „rup” tot şi să las rupt. Voi încerca să nu mai fac asta.
Contează mult părerea ta, Irinia! Mulţumesc mult! Cu tot cu pitici 😀
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Eu le-as spune pitici creativi si i-as lasa sa isi faca damblalele cum vor ei…se cam pricep. Si sa te imbeti…tu stii daca e nevoie…desi eu tind sa cred ca daca te imbeti vor fi inca mai creativi. Am avut si eu asa niste pitici la un moment dat dar cred ca s-au mutat pe Marte ca nu au mai dat nici un semn. Tare mandra mai eram de ei… Un an nou fericit sa ai, Potecuta draga! Si mult succes cu piticii :*
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Eu cred că se vor întoarce şi ai tăi cândva. Să îi primeşti, bine? 😉
An nou cu bucurii, mămica Mariei! La mulţi ani!
şi multe mulţumiri!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Nu m-am gandit vreodata ca s-ar putea intoarce…dar daca ar face-o, i-as primi mai cu drag ca prima data…si iti voi da si tie de stire…pup
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Minunate versuri! Mi-au mers la inimă. Sărut mâna! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulţumesc mult! Mă bucur tare!
ApreciazăApreciat de 1 persoană