Eu cânt (cu ler, de data asta), eu descânt. Dar am voie să patinez (şi) de data asta, nu? Vreau să-mi fac damblaua. Eu tot zic că nu mai fac dar tot apare ceva şi nu mă îndur să spun nu. Sper să ţin minte titlul postării sau să mă învrednicesc să pun o căsuţă de „căutare” pe blog că nu-mi mai găsesc postările şi mi-e greu să pun link în caz de nevoie. Şi când va (mai) fi cazul, voi răspunde cu date clare din arhivă. Din „anale”, adică. Că îmi era dor să scriu cuvântul ăsta 😀 Am zis de vreo 5 ori pe aici că nu sunt adepta lepşelor şi unora le-am şi explicat de ce. Nu, nu-s vreo zgripţuroaică (nu în cazul ăsta) şi nici vreo înfumurată (numai în cazul ăsta 😛 ) care-şi dă ochii peste cap că vai, Doamne, eu nu pun bo… leapşa. Nu! Sunt însă atât de comodă şi uneori atât de „încurcată” de chestii care trebuie scrise sau predate „ieri”, încât mă feresc cât pot eu de aşa ceva.
Şi printre milioanele de defecte pe care le am, e şi ăsta: măi, dacă mie îmi înfloreşte mintea să scriu despre porodici, pot scrie 10 pagini. Nu spun că scriu şi bine. Dar scriu. Dacă cineva îmi spune că până peste cinci zile trebuie să am ceva scris de porodici, îmi ameninţ creierul cu arma şi tot nu scoate nici măcar un cuvinţel. Şi atunci, având datele astea despre mine, nu mă înham la lepşe şi alte alea. Am spus asta cu mai multe ocazii dar a fost demult şi cum urmează să răspund unor întrebări, vreau pe această cale, să le cer iertare celor pe care i-am refuzat politicos şi mai spun încă o dată că nu e nimic personal, e chestie de zdranga-langa. Şi nici mai departe nu dau pentru că, că şi că. Aşa că sunt şi spărgător de gaşcă şi chiar nu vreau să stric joaca nimănui. Mno.
Draga de szqwer m-a nominalizat la un fel de premiu. Că nu e chiar leapşă. Mulţumesc mult pentru asta!! Nu am putut refuza pentru că nu cred că ea venea pe atunci pe blog şi am zis că hai, încă una n-o fi foc, apuc să onorez treaba în timp util. N-am reuşit. Dar scriu acum şi cer scuze pentru întârziere şi hai ş-om scrie:
Să vedem ce e de făcut că e cu reguli. De mulţumit am mulţumit şi aş fi făcut-o şi dacă nu era regula. Mulţumesc încă o dată! De răspuns, voi răspunde imediat. Şi cam atât că, aşa cum spuneam, nu pot da mai departe, chiar nu pot şi te rog eu să nu te superi. Da? Dar pentru tine am o întrebare. La final 😉
Şi ea ne întreabă cam aşa:
1. De ce aveti un blog, pentru cine scrieti?
Încă am un blog pentru că nu am avut curajul să dau delete în niciunul din cele n cazuri când am fost cu săgetuţa pe „buton”. Încă îl mai vreau, mai am nevoie de el. Scriu pentru mine, pentru el, pentru ea, pentru ei, pentru voi şi pentru nimeni. Scriu că simt. Şi pentru că, uneori, gândurile-şi cer o destinaţie.
2. Postarile voastre sunt povesti reale, de viata sau fictiune?
Cele mai multe sunt realităţi ale sufletului. Unele cosmetizate, altele scrise aşa, în stare brută. Am şi poveşti de viaţă, din viaţa mea cele mai multe dar astea-s mai puţine decât cele scrise din simţire. Am avut şi rubicuţa „Marţea de poveste” cu altfel de poveşti dar nu m-am ţinut de ea. Ce spuneam că-s dezordonată? 😉 Ficţiune pură nu am decât câteva şi am specificat şi acolo că e imaginaţie şi atât. Cum ar fi Ipostazele. Dar aşa cum spun şi categoriile, fiecare text intră acolo unde-i este locul.
3. Scrieti pentru trafic si obtinere de venituri sau din pura placere fara a va interesa traficul blogului?
Niciodată nu am scris pentru bani şi nu cred că o voi face. Spun „cred” pentru că nu pot da acum cu pumnul în masă pentru ce va fi peste-un timp. Dacă nu voi mai putea decât aşa, poate. Dar cu siguranţă nu aici. Potecuţele nu sunt spaţiu de publicitate. Uff, trafic. Eu mă uit în panoul de control când mă loghez pe blog şi fără să ştiu cât de exact e, mă bucur că azi am mai mult cu o vizualizare decât ieri atunci când e cazul. Dar nu a fost niciodată cazul să scriu ceva ca să atrag trafic, să scriu doar ca să vină lumea. Nici nu cred că m-aş descurca să ţin un blog pentru trafic.
4. Daca ati putea alege dintre cei doi astrii : soarele sau luna?
Mi-e teamă că nu ştiu dacă întrebarea e doar aşa, adică înseamnă exact ce scrie sau e legat şi de zodii sau ceva, că la alea nu mă pricep deloc. Deşi sunt născută în plină zi, nu-mi face prea bine soarele aşa că luna. E mai pe gustul meu.
5. Cat de des scrieti pe blog, aveti o anume frecventa?
Dacă e o frecvenţă, cu siguranţă nu una impusă. Că nu aş putea să mă ţin de grafic. Deci, nu. Scriu o dată la două zile, la trei, în fiecare zi, depinde. Depinde de programul meu, de stare, de inspiraţie.
6. Care este ultimul film vazut pe care l-ati recomanda?
Vai! Avem voie să sărim peste întrebări? Să spunem „pas”, nu ştiu? 😳 Cred că sunt cel puţin două luni de când nu am văzut niciun film, cu atât mai puţin unul pe care să îl recomand. M-am uitat azi noapte la Friends. Se pune? E mişto, îl recomand. 😀 Mi-e dor să văd un film bun. Poate în concediu.
7. Versuri albe sau proza in versuri?
Ce prefer să citesc, nu? Că de scris eu nu scriu nici, nici. Nu aleg ce citesc după forma în care e prezentat. Urmăresc bloguri numai de poezie, bloguri numai cu proză, bloguri cu de toate. Nu am o preferinţă în sensul ăsta.
8. E vremea colindelor, asultati colinde traditionale romanesti sau internationale?Pastratori sau nu de traditii romanesti?
Când trebuie să ascult, nu contează. Îmi plac toate în măsura în care se respectă măcar într-un mic procent mesajul pe care o colindă ar trebui să îl aibă. Eu numesc cântec de Crăciun ceva care spune „Moş Crăciun, te rog să îmi aduci… şi iubire şi iertare şi magie şi ninsoare dar şi nuci”. Alţii o numesc colindă. Mă rog, e mult de discutat. Ascult Daniel Avram mult, îl recomand cu drag la categoria cântece de Crăciun. Să dau un exemplu şi din zona populară, Ioan Bocşa e dintre puţinii care păstrează „autenticul” în colinde. Şi am o fixaţie cu Pentatonix. Ascult asta pe repeat, o ştiu pe toată 😀
Noi am pierdut mult din tot ce însemna tradiţie. Nu ştiu în ce măsură noi mai putem face altceva în afară de a nu lăsa şi puţinul ce e mai rămas să se amestece cu Merry Xams. Dar îmi plac tradiţiile, mă emoţionează şi le caut. Din toate colţurile ţării, că toate sunt frumoase.
9. Care este media de varsta a celor pe care ii cititi? Conteaza varst bloggerului urmarit sau doar continutul blogului?
De la ăl cu ţâţa-n gură, pân’ la ăl cu multe şi frumoase amintiri din tinereţe. Nu mi-am pus niciodată problema aşa. Citesc tot ce îmi place fără să mă întreb ce vârstă are cel care scrie. Mă miră uneori când, după un timp, aflu că blogul aparţine unei persoane foarte tinere cu o maturitate în gândire peste medie. Dar ăsta nu e un criteriu după care aleg ce bloguri citesc.
10. Treceti prin filtre personale ceea ce cititi sau credeti ad-literam ceea ce este scris?
Depinde mult de ceea ce prezintă un text. Dar da, de cele mai multe ori trec printr-un filtru personal. Nu ştiu cât de funcţional e dar altu’ n-am.
11. Cea mai frumoasa urare de Sarbatori pe care ati facut-o / primit-o in ultimii ani ?
Toate sunt frumoase în felul lor. Nu aş putea alege una dintre cele primite. Iar dintre cele făcute, nu eu sunt în măsură să aleg ci cei care le-au primit. Ştiu doar că le-am făcut din suflet.
Asta a fost. Acum ar trebui să scriu eu 11 întrebări şi să nominalizez 11 bloggeri care să preia asta. Nu o voi face, însă. Dacă cineva vrea să răspundă, e invitatul meu, cu rugămintea de a nu pune link spre mine ci spre szqwer că aşa e corect din moment ce întrebările îi aparţin.
Draga mea, sper că nu te supără că nu respect toate regulile. Cum spuneam, am o întrebare pentru tine: de la ce vine szqwer? 🙄
Vă mulţămesc că m-aţi suportat!
Apreciez si multumesc mult pentru ca ti-ai rapit din timp si ai dat curs premierii ( caci este o premiere si nu o leapsa! ).Szqwer :-)))))))))), habar nu am nici in ziua de azi ( si nici chiar fi-miu nu-si poate explica ) ce vrea sa insemne acest „zcuer „pe care il folosea intr-o nebunie cand era mai micut.Nu a stalcit cuvinte multe, insa „zcuer” nu si-a gasit inca cuvantul pe care-l definea in limbajul bebelusesc.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Am şi spus că nu e leapşă 😉
Oare va vrea să ne lămurească dacă îşi va aminti? 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Am citit ca ai scris ca nu e leapsa :-)). Nu stie si pace.Isi aduce aminte perfect de „palolu „= pantaloni si alte cateva d-astea.Poate mai tarziu va avea vreun flash aducator aminte 🙂
ApreciazăApreciază
Vorbea în engleză? Să fie squirrel? 🙄 dilemă mare…
ApreciazăApreciază
Cam așa aș vrea să răspund și eu la prea desele invitații la lepșe, deși sunt multe întrebări interesante. Cred că, totuși, prea multe întrebări și răspunsuri devin lipsite de importanță și chiar plictisitoare. Dar depinde de fiecare participant și observator, firește.
ApreciazăApreciază
Petru, eu am răspuns că mi-e dragă tare szqwer şi am găsit si timp. Nu cred că cineva are şi răbdare să citească tot ce am scris. 😀
ApreciazăApreciază
Și eu am răspuns la mai multe invitații. Dar nu cred că mai am ceva interesant de spus despre mine. În schimb, despre alții… hoohoo… 😀
ApreciazăApreciază
are, are :)) eu am avut răbdare, nici nu mi-a trebuit chiar, ba din contră, am citit de drag
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc mult!! Am scris mult şi nu credeam că are cineva răbdare! Mulțumesc!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
dumneata când vezi o carte de 1000 de pagini o lași? :)) eu nu! după primele 50 de pagini dacă nu mă captivează, o las. Așa și aici. Am venit, m-a interesat, am citit până la final 🙂 :*
ApreciazăApreciază
Eşti un pitic tare drăguț! Nu, nu o las nici eu, ai dreptate. Mă bucur că nu te-ai plictisit :*
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Eu am citit Potecuță! Până la capăt. N-ai făcut rău c-ai răspuns la întrebări
ApreciazăApreciază
Mulțumeeeesc!! Atunci e ok, nu am bătut câmpii prea rău 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Spre deloc ☺
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Eu am citit! Mi-a plăcut ce-ai răspuns!
ApreciazăApreciază
Mulţumesc mult! Mă bucur că nu te-ai plictisit!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
la unele lepșe mă bag. cam așa fu în toamnă liebsterul (care a ajuns și la mine, dar cu alte întrebări) și parcă făr de mutat questionarele. iar nominalizările erau mai puține… parcă: :)))) (mă lasă memoria?!)
bocșa ascult mult în vremea asta, drăgan muntean, chiar și ștefan hrșucă are niște colinde bine culese, ducu bertzi la fel. de fapt este anul colindelor românești și finlandeze, eu așa mi l-am decretat. 🙂 așa că punem și ce zici tu acolo la studiu.
ApreciazăApreciază
și să punem de-o colindă:
– https://www.youtube.com/watch?v=IrriQpTtsFs
ApreciazăApreciază
Doamne, psi!!! De unde ai ştiut că asta e pe primul loc în topul meu?? E… nu pot explica exact cum e colinda asta. E emoție. Mulțumesc, m-ai nimerit la fix!!!
ApreciazăApreciază
este și a mea! de-acolo am știu, din suflet. ioan bocșa și încă una, o cântă cel mai bine hrușcă și-mi amintește de vremurile acelea când o cântau bunicii, părinții, pregătind crăciunul. dacă îmi dai voie o pun cu gândul să-ți aducă măcar atâta bucurie câtă am trăit eu cu ea, ani în șir.
– https://www.youtube.com/watch?v=82JrJX02jgE
ApreciazăApreciază
Mâțu’ are voie să facă ce vrea el pe potecuțe, nu e cazul de „dacă”. 😉
Mulțumesc mult pentru „reamintire”. După ce am aflat că nu Moşu’ ne împodobeşte bradul, în fiecare an în 24 decembrie, aveam program fix: mama la bucătărie, tata fixa bradul în suport, punea steluța în vârf şi instalația apoi se ocupa să toarne în sticle vinul din damigeana adusă de la bunici, să fie mai uşor să servească zecile de colindători care ne intrau în casă. Eu îl împodobeam ascultând Hruşcă de pe casetă. Derulam, mai puneam o beteală, mai spărgeam un glob….. unde-s vremurile alea?
ApreciazăApreciat de 1 persoană
în suflet, potecuță. vremurile acelea le purtăm în suflete. și dacă povestim despre ele și le reașezăm în casele noastre astăzi, ele vor dăinui. dacă strâmbăm din nas a uitare, le vom pierde. de tot. 🙂
ApreciazăApreciază
Nu le dau voie să se piardă. Îmi sunt prea calde ca să le las…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Stai liniştită, eşti bine. Eu nu mai ştiu ce am scris ieri…. 🙄
Sunt mulți. Slavă Domnului că avem de unde alege. Ascult şi Ducu cu podele de nuiele, ascult Paula Selling, etc. Nu îi înşir că îi ştii şi tu. Finlandeze? Hmm, bună idee 😉
Pup mâțu’!
ApreciazăApreciază
N-as vrea sa se creada ca-s malitios, dar zau ca nu inteleg care-i scopul acestor chestionare. Stiu ca nu exista obligativitatea de-a le completa sau de-a le citi, dar totusi, care este rezonul motivului? 😆
Imi aduc aminte (cu greutate) ca pe vremea cind o ardeam prin clasele primare, era la moda, printre pustoice, jurnalul intim in care-si scriau cam tot ce nu doreau sa spuna. Ce tip le place si pe unde le furnica atunci cind respectivul dadea coltul blocului. In fine, tot pe atunci incepusera sa apara si chestionarele astea si tot in rindul pustoaicelor, care si le pasau de la una la alta asteptind cu nerabdare raspunsurile pe care mai apoi le comentau, chicotind. Era o specie de entertainment si de top secret. Evident ca tematica era putin diferita, dar nu cu mult. Si desi pustoaicele de atunci nu mai sunt de mult pustoaice, chestionarele vad ca inca se mai practica si nu printre pustoaicele de astazi, ci tot printre cele de atunci. Dar daca atunci era amuzament, asa cum erau si „gajurile” acum ce-o fi? Tot, asa, un fel de chichi? A propos, servetele mai colectioneaza careva de pe blog? 😆
ApreciazăApreciază
Oracole, papagigli! Oracole. Aşa se numeau alea. Şi dacă nu ai amintit de „cum doreşte căprioara apă rece de izvor, aşa îți doresc eu ție mult noroc în viitor”, n-ai spus nimic, dijaba. Ascultă de o puştoaică bătrână. 😛
Să ştii că nu ştiu. Dar indiferent de motiv, cât timp lumea se simte bine făcând asta, nu e rău, zic. Un chichi mai elevat, aşa.
Noooo, numai ambalaje de gumă turbo.
ApreciazăApreciază
Oracole? Bine Pythio, asa o fi, doar ca oracolele erau preotese si de obicei sarite de a doua tinerete, nu scolarite cu codite si sarafan. 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Șervețele? :)) colecționezi?
ApreciazăApreciază
Pitico, tu pe cine-ntrebi?
ApreciazăApreciază
pe tine 🙂
ApreciazăApreciază
Eu colectionez etichete, cu sticla cu tot 😉
ApreciazăApreciază
:)) bun, n-am mai auzit până acum
ApreciazăApreciază
Mai bine. Colectionarea etichetelor e adicted si-ti poate face ficatul cit franzela, daca le celectionezi cu inversunare. 😆
ApreciazăApreciază
Eu am avut cândva vreo 300. Şi stăteam prost. Făceam schimb cu vecina care avea 1000. Când aveam unul colorat şi maaaare, cum sunt acum astea de Crăciun, îl puneam deasupra să dea valoare celorlalte. Şi pătate şi rupte, nu conta.
Şi să ştii că nu-s aşa bătrână cum dau de înțeles 😀
ApreciazăApreciază
:)) nu dai de înțeles nimic :)) o să scriu un articol despre asta :)) că mi-ai dat niște idei
ApreciazăApreciază
Abia aştept!! Pont: ambalaje de săpun sau săpunul cu totul în dulap că era păcat să îl consumi, timbre, monede… mai ziceți. Pachete goale de țigări din care se făceau roboți. Staniol de ciocolată…. 😉
ApreciazăApreciază
Potecuto
Zici ca nu esti „asa de batrina”? Pai asta ar insemna, dupa cum am auzit prin vecini, ca ai avea intre 70 si 80 de ani. 😆 Multi inainte, anyway!
ApreciazăApreciază
Aşa de bătrână cum s-ar putea crede. Muamă…. dacă citeşte bunică-mea te ia la metri garduri. Că e trecută de anii ăia. 😀
Eu nu ştiu ce înseamnă bătrân. Dar ştiu alții şi na, trebuia lămurit. Să mă bag în seamă.
ApreciazăApreciază
Nu-i spune, rogu-te-as, bunicii, ca numai de garduri nu-mi arde mie acum 😆
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Haaa….pe Pentax sau cum se cheama i-am mai ascultat , insa habar nu aveam ca asa se numesc…. 😀 Bine ca am aflat , am sa stiu ce caut altadata. Flacaul blond din trupa mi-a zbarlit parul pe ceafa 😉
ApreciazăApreciază
Sper că am scris bine, acum nu mă pot întoarce să verific, că e complicat cu jucăria. Dar important e să ştim de ei. Că nu au numai colinde. 🙂
Daaaaaaa, te cred!! Are o voce specială 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Io nu stiu ce sa zic, dar mi-a placut ce-am citit, inclusiv comentariile. Pup! :))))
ApreciazăApreciază
Nu-i nimic, mă bucur că eşti aici, asta contează! Te pup, july!
A sosit Maria?
ApreciazăApreciază
A sosit fericirea mea. 🙂
ApreciazăApreciază
Ohooo… ce fete fericite! Mă bucur! 😉
ApreciazăApreciază
Vaaai, tu te plângi… și mie îmi plac lepșele, dar nu mă prea ”lepșuiește” nimeni. Ce zici, facem un târg, când mai primești nominalizări, să le pasezi la mine? :))
P.S. Om fi mulți ”fixați” pe Pentatonix? Pe mine mă omoară de-a dreptul – de plăcere – armonizările lor. 😀
ApreciazăApreciază
Nu mă plâng, April! Dar nu-s în stare să respect toate regulile şi atunci mai bine nu mă bag. Aşa facem, dau forward 😉
Daaa, e o mică obsesie pentru mine. Şi toate melodiile sună tareee bine.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ehhh..am avut răbdare sa citesc !
Ești…o Potecuta presărată cu spirit „viu” !
Îmi place stilul !
ApreciazăApreciază
Îţi mulţumesc tare mult! Mă bucur mult!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cu drag și cu adevărată sinceritate. Nu obișnuiesc să fac afirmații gratuite. 😊
ApreciazăApreciază
Tocmai de asta mă bucură ce-mi spui 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană