Spune-mi ce faci ca să-ţi spun ce urmează

1Avem o ţară superbă, plină de lucruri absolut minunate, mirifice chiar, un adevărat colţ de rai în care toate merg ţais şi totul se face cu precizie nemţească, toată lumea e fericită, toţi oamenii trăiesc într-o armonie perfectă, toţi vedem curcubeie la fiecare pas, oamenii se ajută şi se respectă între ei, îşi dau mâna, toţi pentru acelaşi ideal, toţi frumoşi şi liberi, cu spirit de iniţiativă. Toţi suntem fraţi de cruce, ne sprijinim să nu cădem, ne cărăm sacoşele unii altora, joy, joy. Bătrânicile ajută tinereii să treacă strada că ei au căşti şi nu-s atenţi, toţi ne vorbim civilizat, toţi avem 7 ani petrecuţi pe acasă, din dicţionare au fost şterse antonimele cuvintelor frumos, bun, politicos. Ce ne rămâne de făcut în astfel de situaţie? Să „ne râdem”, zic. Că motive de supărări n-avem.  Eu vă dau trei exemple la întâmplare şi voi îmi spuneţi dacă aţi păţit la fel şi cât de frumos a fost. Dacă nu, îmi daţi voi alte exemple. Dacă vreţi, desigur. 

1. Citeşti o carte. Sună telefonul: hei, ce faci? Citesc. Ce? Spui titlul şi auzi: superbă cartea, am citit-o şi eu. Îţi va plăcea mult, e tare. Când ai început-o? Acu’ 3 ore. Ai ajuns la partea aia în care el îi scrie scrisoarea şi îi spune de boală? Ce boală, măi? Aaa, n-ai ajuns unde se îmbolnăveşte? No, scuze. Priceless!
Din aceeaşi gamă, e şi aia în care spune: mamăă, faină cartea, dar am plâns toată noaptea la partea unde ea primeşte vestea că l-au omorât în război.

2. Câţiva prieteni adunaţi la un film. În cameră, o persoană ştie filmul. Şi: băi, băi, acum, fiţi atenţi acum ce fază. Ia, aşa, aşa stai că nu aici, e mai încolo. Acum vine, să fiţi atenţi. Aaa, nu băi, nu vă speriaţi, el nu e mort, şi-a înscenat moartea, las că vedeţi, e mişto, dar mai e până la faza aia.
Tot aici e şi partea când unul stă pe la bucătărie la ţigară şi pierde juma’ de film şi pe urmă, cum e şi normal, vrea să priceapă ceva. Şi: ăsta cine-i? Şi ce are cu ăla? Da de ce i-a spus aşa? Acum ce face, de ce pleacă, aia e sor-sa?

3. Tot cu carte. Ieşi din librărie cu ea, cartea,  în mână, te întâlneşti cu x. Aoleu, ce carte ţi-ai luat. Nici acum nu mi-am revenit după ce am citit-o. Să te pregăteşti că e dură cartea, treabă de psihologie. Pfuaii, cel puţin capitolul ăla în care e treaba cu salvarea vieţii copilului şi renunţarea la viaţa ta…. 

Vă sună cunoscut? Îmi spuneţi şi voi?

 

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Din viaţă... și etichetat , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

37 de răspunsuri la Spune-mi ce faci ca să-ţi spun ce urmează

  1. Un pitic călător zice:

    ha ha :)) e chiar enervant să vină unu să strice tot

    Apreciază

  2. araoimi zice:

    – 😊 ” nu la spectacolu’ ăla, nu!”
    „O fi interactiv da…naspa”
    …prin urmare așa se cam întâmplă.

    Apreciază

  3. Adriana zice:

    Auoleu, am scăpat cumva de ăștia. Mi-e dor însă de o amică ce nu mai e în viața mea și cu care era o plăcere să vezi un film, ți-l vorbea tot timpul: Mamăăăăăăă, Adi! Uite îi taie degetul, auoleu! Si acum se pupă! Ia uite ce pomișor, și cățelul ăla!”

    De parcă tu sigur făceai altceva în timpul ăla și ea musai traducea.
    Mi-ai scos niscai gânduri rele cu articolul tău!

    Apreciază

  4. domnuio zice:

    Recunosc,pățit-am astfel și de atunci nu povestesc la nimeni că/ce citesc,iar la fimne numai SINGUR mă uit 🙂

    Apreciază

  5. tu1074 zice:

    🙂 cred că fiecare are în cercul de prieteni așa perle(cei care nu citesc poate că sunt privați)
    Greu ce să-ți zic dar trebuie înțărcați cumva 😀

    Apreciază

  6. Drugwash zice:

    Ia de te uită:
    17.11.2015
    16:05:13 call duration 02:00:01
    18:06:29 call duration 00:23:14
    19:57:05 call duration 02:00:01
    21:58:03 call duration 02:00:01
    23:58:32 call duration 00:15:11

    Toate astea de la o singură persoană. Nu, nu era nici măcar o blondă „bună”. Nici măcar o ea.
    – „Alo, salut, ce faci?”
    – „Salut. Uite am de devirusat un computer şi e nasol rău, mă dau cu capu’ de pereţi.”
    – „A, da? Bine, atunci te las, sunasem doar să-ţi zic că…”
    Şi m-am virusat eu la creieri. 🙂

    Apreciază

    • Măi Dragoş, că asta cu „am vrut doar să îţi zic..” şi durata convorbirii e de 2 ore, e una. Dar cum pisici e asta? 3 convorbiri, toate trei 02:00:01 şi orele alea cu şi 5 şi 6 şi 57 şi 58… io zic să încerci să stai de vorbă cu telefonul tău, fixaţiile astea nu-s bune, e prea disciplinat 😀 😀

      Apreciat de 1 persoană

      • Drugwash zice:

        Păi nu ştii că Vodafone taie automat orice convorbire în clipa în care depăşeşte două ore? No, asta ar fi semn pentru apelant să-i mai dea cu „twix”, da’ dacă apelantu’ are ambîţ mai sună o dată şi-apoi înc-o dată şi tot aşa. Şi se făcu de vreo opt ore cu mici pauze de-un pahar.

        Duratele sînt luate din log-ul telefonului, cu acurateţe maximă. M-am speriat şi eu cînd le-am pus cap la cap.

        Asta e din categoria „spune-mi ce faci ca să ştiu cum îţi tai cheful”. 😉

        Apreciat de 1 persoană

  7. fata veselă zice:

    Eu mă răstesc la vreunul de vrea să-mi povestească filmul. Inclusiv la soțul. S-a lecuit. Cu cărți n-am prea pățit. Da’ m-am amuzat de curând în trafic când 2 se certau pe prioritate, cu înjurături și vorbe de duh, iar eu am trecut pe lângă ei. De, unii au timp și de așa ceva.

    Apreciat de 1 persoană

  8. Monik zice:

    Ce prieteni binevoitori ai!

    Apreciază

  9. Mi se întâmplă să primesc câte un telefon în timp ce vizionez un film. Răspund monosilabic și îl las să vorbească, iar eu continui să urmăresc acțiunea. Dacă nu-i atât de politicos ca să revină de altă dată.

    Apreciază

    • Acu, măi Petru… dacă ai răspuns, el vorbeşte. Nu? 😀

      Apreciat de 1 persoană

    • Un pitic călător zice:

      mi-ai adus aminte de mama….numa ca pe ea o suna una de la Vodafone..bălării d-alea să te îmbârlige să schimbi abonamentul. Mama era la muncă, i-a spus că nu poate vorbi. Cucoana n-a priceput și a început să turuie…mama a lăsat-o să trăncăne, deși i-a spus că „eu am normă de făcut, nu am timp de dumneata. Nu mă interesează”și a băgat telefonul în buzunar. A vorbit tipa singură vreo 15 minute, apoi cred că și-a dat seama că nu o ascultă nimeni :))

      Apreciază

  10. HopeLess zice:

    :))))) =))))))
    M-ai amuzat fantastic in dimineata asta, si-ti multumesc!
    Sunt situatii pe care le (re)cunosc prea bine.

    Apreciază

  11. Alex Burda zice:

    Treaba cu filmul sună foarte cunoscut. 😀

    Apreciază

  12. psi zice:

    să știi că nu pățesc de-astea. dar poate din cauză că sunt prea sălbatică și am prieteni asemeni mie. iar cu-cuonștințele mă rezum la discuții de complezență. 🙂
    sau poate pentru că am pățit cândva, mi-a sărit muștaru’ și acum răspund invariabil: ”fac bine”.

    Apreciază

  13. Nautilus zice:

    În acele clipe oamenii se simt stăpânii universului.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s