Dăm. Dar vrem să ştim cui dăm?

1S-au agitat puţin spiritele într-o anumită parte a blogosferei şi poate că ştiţi la ce mă refer. Dacă nu ştiţi, nu-i nimic, nu despre asta vreau să vorbesc. Recunosc însă că de la asta am pornit, adică „scandalul” iscat mi-a dat ideea acestei postări. Fix la subiect nu scriu pentru că nu mi se pare drept. Nu m-am implicat, nu ştiu exact ce e acolo, ce se ascunde dacă se ascunde ceva. Aşa că e indicat să tac. Şi moral, nu doar indicat. Dar, la modul general, cred că am dreptul să scriu.
Despre cei care stau pe stradă cu mâna-ntinsă am vorbit în trecut. Adică nu despre ei. Despre noi. Ce facem noi. Le dăm? Îi ignorăm? Dacă le dăm încurajăm cerşetoria? Mă rog. Cum spuneam, am discutat despre asta. Acum vreau să vorbim despre un alt aspect. Cazuri sociale prezentate în online. Este un mediu accesibil şi eficient. Dar cât de credibil este el? Voi cum percepeţi o campanie de strângere de fonduri despre care citiţi pe Facebook sau pe bloguri? Dincolo de cazul prezentat, înainte de a acţiona (indiferent ce implică asta) căutaţi şi alte surse pentru a verifica informaţia prezentată? Mergeţi doar pe omenie, pe încredere şi atât? Vă lăsaţi conduşi doar de emoţie? Sigur, şi eu ca şi voi, de multe ori am spus şi încă o spun că 10, 20 de lei nu mă sărăcesc şi chiar de nu e adevărată povestea, asta e, nu e nenorocire. Dar, din păcate, observ că în timp efectele acestor poveşti dovedite a fi false, apar brutal şi duc la situaţii care umilesc. Şi doare. De pildă, am citit undeva că un om de bine a strâns ceva hăinuţe pentru nişte copii care aveau mare nevoie. Altcineva, dintre cei care au donat, a cerut poze cu copiii şi hăinuţele, să se convingă că au ajuns ajutoarele acolo unde s-a spus. Dacă am citit chestia asta pe unul din blogurile voastre, spuneţi. Eu am mai recunoscut că-s cam senilă aşa că nu mai ştiu unde. De asemenea, am citit şi despre cazuri în care bolnavi de cancer au fost nevoiţi să zâmbească amar în faţa unui aparat că altfel oamenii nu credeau că el există. Sau că e bolnav şi are nevoie de fonduri. Trist şi foarte trist. Dar, oare, nu din cauza atâtor poveşti inventate s-a ajuns aici?
Să ne înţelegem: nu afirm că povestea despre care se vorbeşte acum pe bloguri ar fi inventată. Nu ştiu, nu acuz. Dar au fost multe. Şi, din păcate, nu se vor opri.
Aşadar: voi cum reacţionaţi la campanii online? Nu vorbesc de organizaţii! Vorbesc de persoane fizice care prezintă un caz. Fără documente, fără poze. Mergeţi pe încredere în persoană? Dacă eu aş scrie despre x că ar avea nevoie de suma y în contul z, aţi dona fără să cereţi alte detalii?

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Din viaţă... și etichetat , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

55 de răspunsuri la Dăm. Dar vrem să ştim cui dăm?

  1. doarnicol zice:

    Sinceră să fiu, eu una aș …”cerceta” un pic, dacă aș avea cum, ..aș cere ceva detalii mai ales în cazul cuiva care îmi inspiră încredere, deci care știu că mă va lămuri frumos despre ce este vorba. Pe de altă parte, e un pic ciudat (tot ce ține de …interese poate lua/ da întorsături ciudate, când nici nu te aștepți, din punctul meu de vedere). Cel mai simplu este când este o ..cauză/ un caz ..ales cumva chiar de mine – preferabil în mediul real sau cel mult undeva la intersecția realului cu virtualul – care mă ..convinge că ajutorul meu e binevenit și chiar ajunge acolo unde trebuie. Atunci, ..clar și cu drag, de ce nu?..

    Apreciază

    • Dar în virtual, o poveste de ce mai are nevoie să fie credibilă? Fişe medicale cu diagnostic, poze cu mizeria în care trăiesc nişte oameni, de ce anume?

      Apreciază

      • doarnicol zice:

        Uuu, ..potecile se pot încurca de tot cu fișe și poze cu miz.., ..come on! și
        .. didn’t I make myself ..clear enough 😕 În virtual, totul pare destul de virtually ..yes and no, at the same time…,

        Apreciază

        • Potecile nu, Potecuţa nu avea de gând să vă ceară. A fost doar ca idee întrebarea, să înţeleg cum reacţionază lumea în general, la ce se raportează 😉

          Apreciază

          • doarnicol zice:

            Asta dacă ne mai putem „raporta” la ceva/cineva… Am citit printr-un comentariu mai jos și mi-a plăcut, a exprimat ce simt și eu, ..parcă îți vine să dai atunci când vezi ca acel cineva la nevoie chiar ..se zbate, „luptă singur(ă)”.

            Apreciat de 1 persoană

            • Sigur că îţi vine şi uneori chiar dai. Contează să ştii că ajung unde trebuie. E o diferenţă între a da bani unui cerşetor pe stradă, chiar dacă îşi ia ţigări şi a da unuia care stă pe net şi inventează poveşti, nu? Repet, nu afirm că scandalul actual e pornit de la o invenţie, nu s-a dovedit nimic. Eu acum vorbesc de cei găsiţi vinovaţi de alte ţepe din astea…

              Apreciază

  2. july zice:

    Nu, nu as da, nici nu as pune intrebari, nici nu as cerceta, pentru ca in mediul virtual este foarte greu sa stii cu cine socializezi, ce este real si ce nu, si consider ca ajutorul trebuie dat celor care chiar au nevoie de el, altfel ajungem, ori cinici, ori sa fim luati de fraieri.

    Apreciat de 3 persoane

  3. Cosmisian zice:

    Buna seara! Am trei ilustratii pozitive. 1. Cunosc un Director de Orfelinat Privat si, l-am surprins intr-o zi foarte necajit. Dl Adrian este un om foarte distins, doctor in drept, dar a renuntat la catedra pentru copii. Am vorbit cu cineva, care intamplator are blog aici si s-a ajuns la o donatie printr-un proiect, de 27.000 lei pentru Gaz. Copiii nu aveau incalzire cum se cuvine. A fost o nevoie pe care am observat-o adesea, dar nu am vazut niciodata ceva care sa indice nevoia. Cazul al doilea este al fetitei unui prieten bun, care dupa asigurarea medicilor ca e mai inceata, s-a constatat ca e bolnava de Paraplegie spastica. Familia a imprumutat bani, mii de lei. Fetita a trecut prin mai multe interventii in Republica Moldova, iar la ultima interventie cativa prieteni s-au pus pe anuntat pe FB. Tatal fetei este foarte cunoscut, insa nu a fost nicio reactie multa vreme. La o emisiune pentru copii foarte renumita in Ro s-a prezentat o fetita cu aceeasi problema, doar ca ea mergea, era destul de bine in comparatie cu E. Lacrimi peste tot la TV. Le inteleg. Ultimul caz este al unor copii tiganusi care vin la mine cu mama lor. Dupa ce le-am dat perne, mi-au spus ca atunci cand dorm pe ele ii multumesc lui Dumnezeu pentru mine.
    Da, nu sunt cazuri intru totul virtual-advertised, dar… Eu prefer sa ajut pe cei pe care ii cunosc. Altfel, doner prin SMS la Asociatii foarte cunoscute.

    Apreciat de 1 persoană

    • Triste cazuri…. vezi? Şi sunt unii care inventează poveşti, ţepuiesc oameni şi apoi, normal că suflă lumea în iaurt şi cere poze cu feţiţa bolnavă ca să dea câţiva lei. Şi nu ajung nici pozele. Nu e trist? Dar… asta e…

      Apreciază

      • Cosmisian zice:

        Eu am patit-o adesea, cu greu m-am lecuit. Insa, acum prefer sa dau celor din proximitate despre care stiu. Nu le suntem mai curand lor datori? Le suntem prieteni doar ca nu ii ajutam, le suntem simpatizanti, doar ca le evitam sustinerea. Am vazut multe anunturi de care spui, dar am dubii atat de mari incat imi pare foarte rau daca ei chiar au nevoi reale. Dar, nici nu suntem salvatorii intregii lumi. Unul singur este!

        Apreciat de 1 persoană

  4. Bursucel zice:

    Nu știu de ce, dar mie nu mi-a scris nimeni să-mi ceară bani pentru cine știe ce act de caritate. Unul din acelea care să mă plaseze într-o lumină de ființă caritabilă Dar (că mereu e binevenit un dar!) dacă mi se va întâmpla vreodată o chestie de genul ăsta, cred că totul ar depinde de noroc. Adică aș putea oferi în măsura în care mi-ar prisosi… 🙂

    P.S. Ah, totuși am primit zilele trecute o cerere de la MFP – Romania. N-am deschis răvașul – am uzat de CTRL – și am văzut! 😯 Voia 278 lei că mă știa UI. Adică utilizator de internet, cică. L-am trimis undeva (adică în spam) și i-am urat să primească fix după suflet! Acu’, dacă o crăpa de ciudă, îi doar treaba lui… 🙄

    Apreciază

  5. Cosmisian zice:

    (A fost o nevoie pe care am observat-o adesea, dar nu am vazut niciodata ceva care sa indice nevoia.) Eu am vazut nevoia, Dl Adrian nu a lasat sa se vada. Lupta singur. Scuze confuzia!!!

    Apreciat de 1 persoană

  6. krab607 zice:

    Potecuţă, punctul pe i este pus în ultima frază. Pînă la urmă discutăm despre credibilitate. Cine te recomandă, cine girează cu propriul lui nume pentru tine…
    Sîntem oameni maturi, cu o oarecare experienţă de viaţă care include şi lecţia învăţată, aceea de a avea un răspuns emoţional pozitiv la ceea ce în final s-a dovedit a fi o păcăleală, sau mai direct spus o ţeapă. Şi evident cu promisiunea facută nouă înşine că ” nu mai papă mîţa oţet” şi a doua oară. A şti să verifici credibilitatea sursei e o chestiune de maturitate dar asta nu înseamnă că nu mai recidivăm din cînd în cînd, atunci cînd într-o anumită zi ochii copilului pus la cerşit sînt mai candizi ca ieri sau bătrîna cu mîna întinsă la intrarea in biserică seamănă cumva cu Bunica de care ţi-e foarte dor.
    Ce vreau să zic : nu e nevoie să ştii cui dai atîta timp cît recomandarea e „beton”, dar asta e regula de la care mai fac rabat precum am zis 🙂
    P.S. Poveştile inventate care au ca scop stoarcerea de fonduri au şi părţile lor care scîrţîie sau miros şi-atunci să ne folosim simţurile, incluzînd şi intuiţia.
    Gata! 🙂

    Apreciază

  7. fata veselă zice:

    Știu despre ce vorbești, am fost oarecum ușor implicată în povestea asta. Ideea e că sunt foarte multe cazuri de strângere de fonduri pentru diverse cazuri. Nu mai știi care sunt reale și care nu, cele care te ating la suflet, mergi ca fraieru’ pe încredere, sau la risc, zicându-ți că donezi oricum puțin, nu e o pierdere mare, dar ele nu se vor opri. Nici cu acest caz și nici cu altul. Iar dacă te-ai fript odată, poate vei mai dona, dar numai după ce verifici personal despre ce e vorba. Nu dau sfaturi. Doar că puțină informare n-ar strica niciodată. Și aș mai completa că puterea cuvântului este foarte mare, mai ales aici, în mediul virtual.

    Apreciază

  8. Drugwash zice:

    Cel mai simplu e să fii sărac – nu mai trebuie să-ţi faci probleme cui să dai şi cui nu, fiindcă n-ai ce da. Vorbesc din proprie experienţă.

    Apreciază

  9. Sunt atât de multe cazuri false, când unii profită, încât s-a ajuns ca în povestea cu lupul, e greu să mai crezi… La virtual mă refer. Prefer să ajut pe cine are nevoie din real, când e cazul, iar când simt nevoia să fac o faptă bună mă îndrept spre azilurile de bătrâni.

    Apreciază

  10. 9 zice:

    Am cercetat, am văzut cazul mediatizat și la tv și atunci am donat.

    Apreciază

  11. Prefer să dau celor care nu cer, dar văd că au nevoie. Dar să fie persoane reale, cu care să pot schimba o vorbă pe viu, că m-am crucit de câte înșelăciuni s-au făcut online, mai ales pe facebook.

    Apreciat de 1 persoană

  12. Ana zice:

    Potecuto , eu am citit de aseara articolul tau , insa n-am mai apucat sa comentez.
    Raspunsul meu la intrebarea ta este NU. In mod normal nu tin mortis sa-mi argumentez raspunsul , insa , asa cum tu ai expus anumite motive si indoieli , asa am si eu….cum ar fi exemple traite pe propria-mi piele. Multi imi spun ca nu ma caracterizeaza filantropia , poate ca asa este.Dar cum am mai scris de atatea ori , decat sa dau un ban , prefer sa dau ceva material.Nu ma refer la cazul donatiilor online , ci acum scriam strict despre cersetorii strazii. Nu pot , sub nici o forma , sa nu fac referire la filmul domnului Nae Caramfil , „Filantropica”. mai tii minte replica lui (RIP) C-tin Dinica? „Mana intinsa care nu spune o poveste , nu primeste pomana!”.
    Referitor acum , strict la problema scrisa de tine , repet : nu donez , nu trimit. De foarte multe ori acesti bani au cu totul alta destinatie. Sau donezi si primesti inapoi ceva de genul „mai bine nu dadeai , decat sa trimiti numai atat” sau orice alte replici de gen.Oamenii doneaza cat au si din ce au…si sa fi aratat cu degetul ca ai trimis 5 lei si nu 500 , mi se pare penibil.
    Nu mai cred in astfel de acte de binefacere si prefer sa fiu considerata lipsita de caracter , de umanitate sau…whatever , decat sa risipesc.
    Da , cu lipsa de modestie , zic ca dau si ajut , dar unde stiu ca este primit cu nevoie si folosit asa cum este nevoie…am donat bani , am donat haine , am donat carti , am donat jucarii….am donat , dar acolo unde stiu ca chiar este nevoie si unde un copil sau un om , primind ceea ce dau , se bucura primind si foloseste , nu da la gunoi.
    Iti dau un exemplu care-mi intareste si mai mult credinta mea , in ceea ce scriu : mama unor colege gemene de alea Luanei , imi povestea ca , venind de la servici o data ( si nu are un salariu mare , este bucatareasa la o gradinita) , catre casa , a intrat sa cumpere lapte si paine, pentru fetele ei. Femeia este modesta , cum ziceam si nu cumpara lapte scump.In drumul ei a fost oprita de o femeie amarata , cu doi copilasi atarnati de fusta , unul mic in brate si altul in burta , cersindu-i bani ca sa cumpere lapte la copilasi. Doamna de care vorbesc a scos o punga de lapte , din cele doua din sacosa si i l-a intins femeii , gandindu-se ca gemenele ei se vor descurca cu o punga de lapte. Cersetoarea a luat punga , a plecat si la primul cos de gunoi a pus punga de lapte in cos .Degeaba femeia a strigat dupa ea sa ii dea punga inapoi ,punga a ajuns in cos.Cine e bun si cine este rau , in situatia asta?Cine e prost si cine e destept?

    Apreciat de 2 persoane

    • Aoleu, ce exemple triste, Ana…. Din păcate, sunt cât se poate de dese. Şi eu am păţit. Mi-a plâns o tanti la usă că ba bani, ba mâncare pentru copii, ba haine, ba nu ştiu ce. I-am pus mâncare în plasă. Am găsit o pungă mare la ieşirea din bloc cu mâncarea mea şi alte borcane şi pâini şi etc, adică ce au mai dat alţii. Era aruncată acolo. Ea dorea doar bani. Restul era în plus. Dixit.
      Şi asta cu donaţia nu o pot înţelege. Adică 5 lei ai mei nu sunt buni? Înseamnă că nu e nevoie de ei. Nu?

      Apreciat de 1 persoană

      • Mihai zice:

        M-am enervat și mai tare!! Măi, dacă îmi dă mie cineva o pungă cu lapte, o storc pănă la capăt!! Sau borcane cu compot sau zacuscă! …

        Apreciat de 1 persoană

      • Ana zice:

        Intocmai! Si atunci intreb: cum sa cred? Nu pot , pentru ca eu chiar muncesc sa castig acei bani si cand vad ca banii mei ajung la gunoi , cand vad ca , poate , cu ultimii bani din buzunar imi iau o paine si impart jumate cu un amarat si ala o pune la gunoi….nu pot sa mai cred. O data se intampla , a doua oara e o coincidenta , a treia oara ce este? NU , nu mai dau nimic. Dau acolo unde vad , stiu si consider ca merita. Iar copiilor care cersesc le cumpar ceea ce ei vor , inclusiv ciocolata , chiar daca strica dintii….

        Apreciază

  13. Mihai zice:

    Cred că cel mai cu inimă am dat acolo unde am fost. De aici .. încurajez mai degrabă să cumperi o pâine cerșetorului decât să dai 3 lei să-și cumpere trei țigări. Unul chiar mi-a spus: „Nu vreau pâine”.

    Apreciază

  14. dagatha zice:

    hmmm…am dat și eu peste minunata poveste…Am încercat să nu mă amestec, pentru că nu cunosc decât o versiunea și mă tem că pot pune la îndoiala credibilitatea persoanei care a dat drumul poveștii. Pe de altă parte…tăcerea celuilalt…și dispariția misterioasă…nu dă deloc bine.
    E plin de înșelăciuni și în real și în virtual. Cum te poți feri? Habar nu am…
    Și eu m-am alăturat unei campanii de strângere de fonduri pentru că am avut încredere în persoana care mi-a trimis invitația. Am filmat numărarea banilor, am făcut poze, am prezentat chitanțe, țin la curent cu demersurile… Cred că transparența este cheia…Și bunul simț…

    Apreciază

    • Aia a fost doar un exemplu. Mai exact, un punct de plecare. Nici eu nu ştiu amănunte de aia nici nu am dat detalii, am preferat să vorbesc la modul general.
      Aia cred şi eu că e. E nevoie de transparenţă altfel, persoana care chiar are nevoie, ar putea rămâne într-o dureroasă aşteptare…

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s