Să vă spun despre vecinii mei. Sunt doi tinerei despre care am crezut că sunt gospodari, cu aspiraţii, cu gânduri serioase, etc, aţi înţeles ideea, m-am lăsat dusă cu zăhărelul de aparenţe. I-am admirat din prima clipă, i-am urmărit pe ascuns şi le-am invidiat pofta de viaţă şi, mai ales, încăpăţânarea de care dădeau dovadă în fiecare zi. Le-am aplaudat determinarea şi hărnicia. Cât era ziulica de lungă, „strigau” a bucurie şi dădeau de veste în patru zări despre casa lor cea nouă. Ba că au fundaţie, ba că nu au. Ba că au pereţi, ba că le-au căzut. Am avut răbdare, i-am ascultat, i-am înţeles, i-am crezut, i-am lăsat să-şi trăiască visul, nu le-am tulburat liniştea. Am uitat să vă spun, ei sunt Angelica şi Dorinel. Ea e mai sociabilă, mai atentă la detalii, mai cu simţ artistic. El, muncitor dar cam atât. Nu se vrea văzut, nu-i place să fie băgat în seamă. Nici nu dă semne că ar fi interesat de cei din jur. Foarte bine, nu m-am deranjat să-l deranjez. Şi cum spuneam, îi ascultam cum se laudă cu noua lor casă, cum îşi spun vorbe dulci, cum se uitau cu un aer de superioritate la celelalte fiinţe plăpânde şi, în fine, cum mă ignorau de multe ori deşi eu nu mă băgam cu forţa în vorbă.
Azi însă, au întrecut orice limită. După ce că au chefuit toată ziua şi n-am zis nimic, acum, spre seară, au început să se certe. Am tăcut cât am tăcut, am răbdat cât am putut şi am răbufnit. I-am convocat la o şedinţă şi le-am reproşat. Le-am spus cam tot ce aveam pe suflet până când unul a cedat şi a plecat. Le-am spus că aia nu e casă. Au şi ei o amărâtă de fundaţie care nici fundaţie nu e şi se laudă de parcă ar avea palate. Că în stilul lor, cu azi muncim o oră şi petrecem trei zile după, nici la anu’ nu vor avea casa gata. Le-am mai spus şi că sunt cam pierde vară că sunt plecaţi toată ziua şi seara când vin, pică laţi de parcă ar fi muncit de s-au spetit. I-am invitat apoi să se uite şi pe la alţi vecini, să vadă acolo case şi temelii şi am tăcut ruşinată şi mi-am reproşat că am fost prea dură. Angelica nu a scos un sunet, Dorinel s-a înfoiat puţin dar îi trece lui. Am vrut să las lucrurile aşa dar nu mă pot abţine şi îi fac de ruşine aici, în faţa voastră, ca să se înveţe minte. Uitaţi cum arată un pierde vară, o pramatie mică şi gălăgioasă. Şi cum arată ceea ce ar trebui să fie casa lor. Şi spuneţi dacă n-am dreptate.
Ha, ha, ha chiar mă gândeam că prea dădeai cu nume 😉 Dar nu e exclus !
ApreciazăApreciază
😳
Poate se apucă să-mi ciocănească vreun cablu pe undeva 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Daca ar stii ei …
ApreciazăApreciază
Mai bine că nu…
ApreciazăApreciază
Nu ma asteptam la asa ceva. :)) M-ai surprins placut. Foarte fain.
O seara frumoasa sa ai. 🙂
ApreciazăApreciază
Mulţumesc, Diana! Mă bucur că te-am surprins!
Noapte bună!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Si nu e prima data cand mi-ai incantat retina. Spor! 🙂
ApreciazăApreciază
Mulţumesc! Te mai aştept pe potecuţe! 😉
ApreciazăApreciază
Cu cea mai mare placere.
ApreciazăApreciază
Consilier matrimonial îi zice la jobul ăsta, mai nou, al tău? 🙂
ApreciazăApreciază
Nu, Sonia! Sunt spion matrimonial. Că îi pândesc de după perdea. Urât, Potecuţo, tare urât, nu se face 😀
ApreciazăApreciază
Cand vor avea puisori le trece de matrimoniale :)))
ApreciazăApreciază
La ce spor au la făcut cuib… nu mai visez să le văd puişorii anul ăsta. 🙄
ApreciazăApreciază
Sărmanii, nu le-a dat banca credit şi acum aleargă pe la rude şi prieteni să se împrumute pentru casă. Şi tu… reao ce eşti! 😛 😀
ApreciazăApreciază
Eu ce? Ei… da ei în afară de serenade la ora 5 dimineaţa, ce-mi fac? Bine, hai pentru asta le fac piscină la subsol. Mai mult nu pot. Şi nu vreau. Las’ să fiu eu rea.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nţ nţ nţ… Aşa cevaaaaaaa…! 😛 XD
ApreciazăApreciază
Măcar de-i ajutai și tu cu ceva materiale de construcție! 😀
Ai reușit să ma păcălești, dar poza… face toți banii! 🙂
ApreciazăApreciază
Nu le dau nimic! Păi, ce? Ei greieraşi toată ziua şi eu să le fac căsuţă? Nţ!
Atât am putut şi eu, am fost paparazzo că nu am vrut să o tulbur 😉
ApreciazăApreciază
Așa ..vecini ..pierde primăvară, cine n-ar vrea să tot aibă?! 😉
La etaj, la parter,..chiar și la scara vecină …și de ce nu poate chiar și ..homeless? ..”cerșind” migrator pe ..notre pervaz! 😀
ApreciazăApreciază
Hehehe, să ştii că mie mi-s dragi tare. Nu-i dau de tot dar, o dimineaţă-două, îi împrumut că prea simpatici sunt 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mersi ..beaucoup! 😀
Nu-i țin mult la ..ciripit.
ApreciazăApreciază
Cât ai nevoie, nu e cu dobândă 😀
Poate doar drept de autor pentru triluri…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
… incoming soon! 😉
ApreciazăApreciază
Chiar ma gândeam, ce vecină aprigă e potecuța! Cand colo…. Bine ai facut sa-i cerți :))
ApreciazăApreciază
Spune şi tu! De atâta amar de timp, n-au făcut decât să mâzgălească puţin peretele. În schimb, toată ziulica numai scandal. Aşa cevaaaa 😀
ApreciazăApreciază
Am fost convins de la început că nu-i vorba de ființe umane. Și nici critica nu am luat-o în serios, când ai dat nume concrete, că nu-i genul tău. Chestie de psihologie. 😉
ApreciazăApreciază
Nu mi-a ieşit, aşa-i? Ia să mă fac eu viperă, să mă apuc şi debălăcărit puţin. Poate aşa vă păcălesc 😀
ApreciazăApreciază
Potecuțo, ești mereu pusă pe șotii! 😀
ApreciazăApreciază
Euuuu? Nuuu, mă confunzi, zău! Io-s definiţia seriozităţii şi alta nu 🙄
ApreciazăApreciat de 1 persoană
He, he, he, exact la asta mă aşteptam când am citit textul!!! Tare-i frumoasă pramatia mică! Lucrarea într-adevăr e cam anemică dar să avem puţintică răbdare zic. 🙂 Trăi-ţi-ar vecinii să-ţi trăiască!
ApreciazăApreciază
Crezi că mai sunt şanse să lucreze la ea? Io sper!
Să trăiască şi să-nfloraescă! 😉
ApreciazăApreciază
Când l-ai tras în poză, era cam în coadă mititelul de la atâta petrecut dar, poate, dacă vine caniculoiul, se gândeşte şi el că i-ar prinde bine un perete, acolo, să- tină olecuţă de umbră. Hai să nu ne pierdem încă speranţa! 🙂
ApreciazăApreciază
Tăt aşa face. Vine vaj-vârtej, se propteşte-n coadă şi începe să cânte. Când sunt amândoi, se pupă şi pe urmă se bat. Sunt de comă.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Aha, e dragoste cu năbădăi! Aia-i cea mai faină, mai ales pentru spectatori. 🙂
ApreciazăApreciază
E… spectacol cu locuri în primul rând 😀
ApreciazăApreciază
Pingback: Note the quote… (special edition) | doar nicole
Nu facem schimb de vecini? Ce frumos ar fi să ai un webcam pe care să vedem din cand în cînd. rîndunicile or lăstunii ori ce-or fi ei acolo. În loc de berze…
ApreciazăApreciază
Cât de mult mi-aş dori să pot face asta…
ApreciazăApreciază
Bine ca-s randunele , nu gugustiuci….
ApreciazăApreciază
Daaa, sunt recunoscătoare! 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană