Crăciun Fericit!

Fie ca… Sărbătorile să vă găsească sănătoşi, să vă aducă pace sufletească, linişte în case şi bucurii pe fiecare ram de brad!
Nu, nu mai tot luaţi ochii de pe text ca să verificaţi data la care a fost postat articolul, nu vă mai ţineţi aerul în piept de teamă că iar face wordpressul glume proaste şi vă afişează în reader articole de acum un secol (ştiu că acum un secol nu exista wordpressul. Nici eu nu-s Creangă dar nici Ozana nu e chiar atât de frumos curgătoare pe cât vrea să pară aşa că secol rămâne) şi nu intraţi în panică, nu aţi dormit mai mult decât credeţi, adică nu v-aţi pus în pat ieri şi v-aţi trezit după o lună jumate. Azi e tot azi, e bine, sunteţi în grafic. Nu că eu nu aş fi dar voi încă nu ştiţi asta, vă spun acum : nu vă speriaţi, nu am amnezie, faptul că vă scriu înseamnă că nu am uitat parola de la blog deci e lămurită şi treaba asta.

Luni când am ieşit de la serviciu, am luat-o agale spre un hypermarket din ăsta de cartier. Unii trecători (domni în marea lor majoritate), erau în tricouri. Soare, senin, frumos, „veniţi privighetoarea cântă”, copii râzând în cărucioare, tineri îndrăgostiţi schimbând priviri cu subînţelesuri, adieri de vânt în plete, etc, pe scurt, o feerie. De cum am intrat în magazin, am dat bot în ram cu un brad. Împodobit 😯 Aş fi dat vina pe mama lui Fuego pentru gestul ăsta necugetat dar o bănuiesc, totuşi, de normalitate aşa că am exclus varianta asta. Oameni buni, voi aţi luat-o razna de tot? Am înţeles că voi vreţi să vindeţi brazii ăia şi vreţi să arătaţi lumii cât sunt ei de frumoşi în artificialul lor. Dar nu-l puteaţi lăsa simplu, verde, să se asorteze cu copilul care mânca îngheţată la intrarea în magazin? Ştiu că bradul nu are nicio vină că nu „ninge peste tine haide, hai, în casa mea, unde-i cald şi bine” şi că el nu are legătură cu temperaturile care nici ele nu mai sunt ce-au fost. Dar globuri în brad din 10 noiembrie, nu e cam zdranga-langa la cap?
În frumosul oraş despre care acum se vorbeşte mai mult decât s-a vorbit de când a apărut el pe hartă, s-a pus deja bradul cel falnic în Piaţa Mare. Ca să avem la ce ne holba şi ca să aibă unii adăpost pentru momentele când vor regurcita paharele de vin fiert cu garnitură de ceafă de porc pe care le-au ingurcitat la Târgul de Crăciun, s-a tăiat acest brad din curtea unui imobil semnificativ, cumva, pentru oraş. O curte mare şi frumoasă, cu mult verde, copăcei, brăduţi, cuiburi de rândunele. Vor dispărea toate ca să avem noi, într-o oarecare lună septembrie, de unde cumpăra globuleţe, beteluţă şi beculeţe. Pentru că acolo se va construi un, aţi ghicit, Mall. Şi Târgul e aproape de deschidere că oamenii ăia trebuie să îşi scoată pârleala cu închiriatul şi e nevoie de timp pentru asta. Aşa că în scurt timp, mă voi întâlni şi cu un moş ghiftuit şi afumat bine care va trăncăni din clopoţel şi îi va răsplăti pe părinţii care dau 15 lei ca să îşi vadă copilul în poala moşului la poză, cu un răguşit şi bâlbâit hău, hău, hău!
Şi iar se vor contamina unii de spiritul sărbătorilor şi iar îşi vor umple frigiderele, cămările, dulapurile şi rafurile mobilei cu lucruri inutile şi de prost gust. Pe unele le vor arunca a doua zi, pe altele după două luni, sătui să şteargă de praf reni şi spiriduşi kitsch-oşi, pe altele le vor face bucăţele în impactul cu scalpul nevestei sau al soţului într-o clipă de maximă intimitate că aşa se alintă ei, deh. Şi alţii, după ce au consumat juma de porc, trei găini, un sfert de viţel şi două raţe, se vor scutura, se vor concentra şi într-un moment de lucididate şi sclipire, cu spiritul Crăciunului scufundat în bere, se vor întreba,  „băi, până la urmă s-a Născut sau a Înviat”? Spun retoric pentru că, pe o rază de câţiva metri, nu e nimeni dispus să le răspundă. Şi totuşi, nu e singur în jurul mesei aşa că :
după 10 minute de concentare, se aude :
A: Cine?
B: Cine, ce?
C, ieşind somnoros din baia pe care a confundat-o cu dormitorul : Ce, bă? Ce născut? A născut nevastă-mea?
A, mirându-se şi el cât de deştept e : Da ce, bă? Era gravidă?
C, dând din umeri şi cu o privire tulbure : Ultima dată nu.
B : haaaaaaa, aţi vrut să mă păcăliţi.
A toarnă în pahar şi : Hai, noroc!
B : bă, oare care din noi îşi serbează ziua de naştere?

Voi v-aţi călcat hainele pentru Revelion?
Să nu uit, îmi las aici un semn : Potecuţo, săptămâna viitoare să pui vreo 10 ouă la fiert. În roşu le vopseşti că aşa se face 😉