Creierul „lui” vs. creierul „ei”

1Nu am citit studii de specialitate, nu am stat de vorbă cu experţi în domeniu aşa că tot ceea ce urmează se bazează doar pe presupuneri. Şi nu ale mele. Eu doar am auzit că cineva i-ar fi spus cuiva că ştie pe cineva care. Aşa…. am scăpat 😀
Prima dată când am auzit ceva despre asta, a fost în primul an de facultate şi îl viza pe unul dintre cei mai calmi oameni pe care am avut ocazia să-i întâlnesc, adică unul dintre profesori. Circula o legendă cum că nu ar citi lucrările de examen şi ar da note în funcţie de numărul paginilor. Ba mai mult, se spune că unii studenţi strecoară printre câteva paragrafe învăţate pe de rost, pasaje din „Capra cu trei iezi” doar ca să fie la număr.
Sigur, nimeni nu îi cunoştea personal pe acei studenţi dar am transmis şi noi legenda un an mai târziu.
Puteam crede că nu citeşte 150 de lucrări dar mă rodea o întrebare. Un coleg mai bătrâior mi-a răspuns „normal că nu citeşte, e bărbat. Citeşte începutul şi sfârşitul”. 😯 Şi m-a afundat în ceaţă. Măi să fie, ce să fie?
Ei, după un timp, am mai auzit eu cum că al lor creier ar funcţiona altfel decât al nostru. Nu întrebaţi cum că nici eu nu am înţeles dar sună bine şi mă dau mare că ştiu 😀 Adică, unii spun că bărbaţii reţin doar primul paragraf dintr-un text. Atenţia lor se concentrează pe informaţia aia şi ce scrie după nu mai reprezintă un foarte mare interes, de acolo culeg doar esenţialul, nu şi „floricelele”.
Nuuuu creeeed. Păi şi creierul nostru nu tot aşa face? Ce să mai înţelegem?
În cazul ăsta, cum ar arăta oare schimbul de mesaje între doi iubiţi cu simţ practic, să zicem? : el îi scrie despre răsărit, stropi fermecaţi de rouă de pe firele de iarbă firave ca trupul ei, despre adierea vântului care mângăie obrăjorii ei delicaţi şi buziţele-petale fine de trandafir sălbatic şi ea, ca să fie sigură că nu rămâne nemâncată, să înceapă răspunsul cu „să iei lapte şi pâine. Da, iubitul meu, braţele tale în care mă pierd….” Nu vi se pare că ceva nu dă bine în propoziţie? Dar, dacă e aşa cum umblă vorba, sigur că asta e singura metodă.

Ar fi simplu dacă nu ar fi complicat pentru că vin alţii care spun că bărbaţii, dacă au un text mai lung de citit, rămân fixaţi pe ultimul paragraf dacă acolo e ceva ce le stârneşte interesul mai mult decât restul textului. Asta în cazul textelor simple, să zicem. Adică ei sunt mai practici şi nu se împiedică de înflorituri. Dacă e ceva de clarificat, o fac în cel mult 4 cuvinte. Şi iar ne imaginăm un dialog, cu o ea care scrie şi scrie şi descrie peisaje, steluţe de gheaţă pe geamul la care îl aşteaptă, aurore şi curcubeu. Pe la final, îl întreabă ceva. El ştie că trebuie să raspundă şi o şi face că e băiat gigel. Doar că se risipeşte tot ce era „umplutură”. Adică, el dezbracă textul, cum ar veni. Aşa spun gurile rele. Şi, după ce fata se chinuie cu metafore şi rime şi tăt felu’ de alte artificii ca să îl facă să plutească, el răspunde „OK. Mici cu muştar”. Sigur, asta în cazul în care îi convine întrebarea 😀

Io nu îi cred. Sunt nişte răi şi suflete de gheaţă. 🙄
Daaaar! Nu pooot să taaac. M-am uitat la o emisiune care încearcă să explice prin mai multe exemple, cum funcţionează creierul nostru. Şi au făcut un experiment la care au fost invitate mai multe persoane, femei şi bărbaţi. Au fost anunţate că e vorba de un concurs şi chemate, pe rând, într-un spaţiu în care nu puteau vedea ce fac ceilalţi. Primeau o foaie pe care erau scrise mai multe instrucţiuni. La început erau anunţaţi că cel care termină primul, va fi desemnat câştigător. Cele mai multe cerinţe erau dintre cele mai penibile dar, competitivi din fire, bărbaţii se străduiau din răsputeri să facă faţă. În timp ce ei îşi puneau în cap tot felul de drăcii, se aruncau pe jos, îmbrăcau rochii, toate într-o mare viteză, doamnele citeau, se aşezau pe scaun şi aşteptau. De ce? Pentru că la ultima cerinţă scria : ignoră toate cerinţele şi stai pe scaun.
Din 5 bărbaţi toţi au luat pe rând cerinţele şi s-au prostit în fel şi chip. Din 5 femei, 4 au luat loc pe scaun după ce au citit tot ce scria înainte de a se apuca de… treabă. 😉

Doamnelor, îi credem pe oamenii ăia răi care au spus ce-au spus?
Ce spuneţi domnilor? Voi cum procedaţi?

Acest articol a fost publicat în Din viaţă... și etichetat , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

28 de răspunsuri la Creierul „lui” vs. creierul „ei”

  1. gheorgica zice:

    Nu am citit studii de specialitate, nu am stat de vorbă cu experţi în domeniu aşa că tot ceea ce urmează se bazează doar pe presupuneri.
    Voi cum procedaţi?
    Dupa ce oboseste cu metafore o invit langa mine la neodihna si tratament
    Nu conteaza de ce ,cum si cine face tumbe. Esentialul este sa se intample ce vrea viata 🙂

    Apreciază

  2. A fi printre primii care-și spun opinia poate fi un avantaj sau dimpotrivă. Având în vedere studiile la care faci referire, mă întreb dacă sunt femeie sau bărbat, lucru de care nu m-am îndoit până acum. Să mă consider vinovat că am citit tot ce ai scris (și nu pe sărite) sau pentru că sunt răbdător și nu mă precipit atunci când sunt testat? Mai degrabă clachez! 😉

    Apreciază

    • Petru, eu nu am făcut experimente pe voi. Asta spune studiul, eu asta am spus. Sigur, am tras plapuma spre noi, fetele. Doar nu era să ne dăm de gol, nuuu? 😀
      Experimentul ăla e chiar interesant. Bărbaţii, 5 din 5, s-au apucat direct să respecte prima cerinţă, apoi a doua, etc. Practic, desigur. Că la război nu stau ei să analizeze inamicul după limbajul corpului şi apoi să acţioneze, nu?

      Noi prima dată analizăm, ne gândim, ne răzgândim, ajungem la concluzia că prima variantă era mai bună şi… tac că îmi sar fetele în cap. 😀

      Apreciază

  3. fosile zice:

    Ai prefera un raspuns pe scurt sau …
    Adica nu sintem la fel.Unici,nu? Fiecare.
    Si ei testeaza, din 7 miliarde, 10?
    Care-or fi expertii aia?
    Americani, englezi?
    Asa-ti trebuie.Ai pus doua intrebari si te-ai ales cu un snop.

    Apreciază

    • Cercetătorii? Musai să fie britanici. Altfel nu au haz. Şi fac cam un studiu pe lună ca să râdă de ăia care prezintă ştirile despre ei. Că atunci, la grabă, devin „ţercetători” sau, după caz, „cercetotori”.

      data viitoare le pun pe rând 😀

      Apreciază

  4. Drugwash zice:

    […] cum funcţionează creierul nostru […]
    Lipsea un E pe acolo. Nu’ş la ce categorie mă încadrează oamenii de ştiinţă britanici 🙄 da’ mi-era dor să mai atrag atenţia, că n-am mai făcut-o de mult şi mi-e că-mi pierd eticheta de bau-bau. 😛

    Pînă la urmă contează foarte mult şi starea de moment, conjunctura ş.a.m.d. Nu cred că a stat nimeni să analizeze comportamentul oamenilor la exact aceleaşi cerinţe dar în condiţii fizico-psihice diferite. Şi-apoi ce mai contează în ziua de azi, cînd absolut totul se face, oricum, superficial…

    Mici cu muştar, ai zis…? Yummy!!! 😆

    Apreciază

    • Mulţumesc pentru că ai atras atenţia! Doamneee, ce spirit de observaţie ai! Chiar, unde te încadrezi? 😀

      Ei, Dragoş… eu cred că sunt studii în genul celor din revistele glossy, sincer. Dar emisiunea, în mare, e chiar mişto 😉

      Apreciază

      • Drugwash zice:

        Ei şi tu, ai uitat că sînt unicat… ca fiecare dintre noi, de fapt!? 😉

        Nu mă bag la emisiuni, nu am şi nu vreau teveu şi nici altceva care să-mi dicteze ce să-mi placă, ce să… aia-aia. Eu iau oamenii aşa cum sînt, îi analizez şi dacă-i simt compatibili mi-i ţin aproape; dacă nu, să le fie drumul lin. 🙂

        Apreciază

  5. noradamian zice:

    După studiul ăsta, s-ar zice c-a venit vremea ca lumea să fie condusă de femei. Dar asta n-ar rezolva problemele decât dacă bărbaţilor li s-ar rezerva rolul de super- conductori. 🙂

    Apreciază

    • Nu mai am nimic de comentat, ai perfectă dreptate! Deşi…. mi-e cam frică să o aplic în viitorul apropiat asta cu femeile la putere că, cel puţin la noi în ţară, nu sună bine ce se anunţă 😀

      Mulţumesc tare mult pentru vizită!

      Apreciază

  6. illusion zice:

    Am văzut şi eu emisiunea respectivă 😀 bărbaţii uneori se concentrează doar pe ceea ce consideră ei a fi esenţial (părerea mea) :))

    Apreciază

  7. GEGELUTZ zice:

    Auzi, da oare femeile alea au stat și au citit cumincioare până la capăt toate întrebările sau au tras cu ochiul mai întâi la ultima cerință și nu și-au mai bătut apoi căpșoarele cu restul ? Că, dacă-i a doua variantă, parcă nu-i așa de flatant pentru noi. Vorba lui Petru, parcă încep să am dubii cu privire la genul meu, că eu iau treburile de obicei gospodărește, de la cap la coadă, numai revistele de modă și pe cele mondene le răsfoiesc de la sfârșit la început, nu întreba de ce că nu știu. 😀 Uite, articolul tău l-am citit până la capăt, am trecut apoi la comentarii, unde m-am prins că-s oleacă blondă și că nu am înțeles bine ce spuneau cercetătorii, am mai citit o dată articolul, de la mijloc în sus, de sus în jos, pe diagonală, am înțeles în sfârșit cum sună teoria ălora și abia apoi m-am apucat să comentez. Deci? 🙂

    Apreciază

    • Deci ce, Gegelutz, deci ce? Chiar vrei să recunosc în faţa întregii lumi că io când primesc o foaie citesc întotdeauana primul rînd şi ultimul şi abia apoi restul? vrei să fac eu asta? Şi nu ştiu cum se face dar întotdeauna scrie acelaşi lucru la final : semnat, conducerea. Dar io tăt citesc 😳

      Acu, eu am spus că oamenii ăia sunt răi şi au suflete de gheaţă, da? Deci io nu îi cred. Deci m-am scos? 😀

      Apreciază

      • GEGELUTZ zice:

        Faci tu asta, Potecuța mea? 😀 Bine, dacă vorbim de o hârtie de la care nu știm la ce să ne așteptăm, ne zboară, ne taie, ne ceartă, ne …, normal că citim începutul, două cuvinte din mijloc( să știi de la mine că, dacă e să te.. sau să te…, o fac pe la mijlocul operei de artă, nu la final, unde îți înșiră dată, semnături și urări de mai bine 😀 ) și, eventual concluzia. Uite, acum vreo lună sau două( ce mai fuge timpul ăsta, dom’le !) ni s-a făcut revizia psihologică la firmă și am completat niște chestionare. Nu mă întreba, nu știu dacă-s în limite normale sau anormale, că nu ne-au spus nimic, ăștia îmi ascund ceva. Ideea este că am luat întrebările la rând, ce rost avea să citesc sfârșitul? Știu că-s cam încâlcită în exprimare dar vroiam să spun că depinde de ce hârtie ai de citit modul în care o citești. Sunt convinsă că nu ești genul care citește finalul unei cărți ca să vadă dacă merită sau nu citită. Doamne cât mă enervează gestul ăsta! Eu vreau suspans, nu vreau să știu ce mă așteaptă într-o carte. Hai să ti țuc că vremea e târzie, pleacă fata la datorie…( Sunt curioasă cum ai citit comentariul ăsta idiot al meu.) 😀

        Apreciază

        • Ca să procedez aşa cum spun ăia că fac bărbaţii, răspund la întrebarea din final 😀 L-am citit tăt, tăt, fără să fug la final. Aşa, să fie clar! 😀

          Sigur că depinde mult de tipul de text, de la cine, de ce, etc. La foile alea simple, texte scrise la calculator şi foarte puţin, da, trec repede în revistă, citesc pe diagonală să îmi fac o idee şi după asta citesc aşa cum se citeşte.
          La cărţi în niciun caz. Acolo nu umblu la ultima foaie nici să pun semnul de carte cât timp citesc. Nici eu nu pot înţelege de ce unii fac asta.

          Ti pup!! Să ai spor!

          Apreciat de 1 persoană

  8. Cu siguranta ca barbatii si femeile gandesc diferit. Am auzit o data o definitie care mi-a placut mult si o consider adevarata: barbatii vad viata in alb si negru, iar femeile in toata paleta coloristica… Asa ca n-ai cum sa le explici, de exemplu roz. Ca pentru ei nu exista 🙂
    Mai cred de asemenea in zicala ca barbatul e capul, iar femeia e gatul. Cat despre detalii observate sau nu, cred ca sunt si in randul lor atat meticulosi cat si imprastiati, cum sunt si printre femei. Oricum viata ar fi extrem de plictisitoare fara ei. Nu?

    Apreciază

    • Şi eu cred la fel, nu se pot trage astfel de concluzii în urma unor studii nu tocmai excate şi mai degrabă amuzante. Şi da, sunt lucruri care pur şi simplu nu pot fi explicate. Dar nici nu trebuie 😀

      Ohhh, da… oare ce ne-am face? 😀

      Apreciat de 1 persoană

  9. geladumi zice:

    Potecuta, ma asez pe studiu dupa ce am citit ce ai scris in articolul asta si dupa ce cred eu ca am studiat destul, o sa vin cu niste concluzii; altfel, eu ma cam vad in ambele tabere si zau, ca ma sperii! 🙂

    Apreciază

  10. papagigli zice:

    De regula citesc tot. De neregula citesc pe sarite. Iar cind nu-s in regula citesc doar titluri.
    Asta vad ca nu se incadreaza nici la masculini, nici la feminine. Oi fi neutru?

    Apreciază

  11. vax-albina zice:

    Nu ştiam de studiu, dar recunosc că la CV-urile scrise pentru alţii folosesc ideea. Cuvintele cheie, primul paragraf şi ultimul sunt cele mai importante. Funcţionează, ceea ce înseamnă că şefii sunt bărbaţi tipici.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s