Creierul „lui” vs. creierul „ei”

Nu am citit studii de specialitate, nu am stat de vorbă cu experţi în domeniu aşa că tot ceea ce urmează se bazează doar pe presupuneri. Şi nu ale mele. Eu doar am auzit că cineva i-ar fi spus cuiva că ştie pe cineva care. Aşa…. am scăpat 😀
Prima dată când am auzit ceva despre asta, a fost în primul an de facultate şi îl viza pe unul dintre cei mai calmi oameni pe care am avut ocazia să-i întâlnesc, adică unul dintre profesori. Circula o legendă cum că nu ar citi lucrările de examen şi ar da note în funcţie de numărul paginilor. Ba mai mult, se spune că unii studenţi strecoară printre câteva paragrafe învăţate pe de rost, pasaje din „Capra cu trei iezi” doar ca să fie la număr.
Sigur, nimeni nu îi cunoştea personal pe acei studenţi dar am transmis şi noi legenda un an mai târziu.
Puteam crede că nu citeşte 150 de lucrări dar mă rodea o întrebare. Un coleg mai bătrâior mi-a răspuns „normal că nu citeşte, e bărbat. Citeşte începutul şi sfârşitul”. 😯 Şi m-a afundat în ceaţă. Măi să fie, ce să fie?
Ei, după un timp, am mai auzit eu cum că al lor creier ar funcţiona altfel decât al nostru. Nu întrebaţi cum că nici eu nu am înţeles dar sună bine şi mă dau mare că ştiu 😀 Adică, unii spun că bărbaţii reţin doar primul paragraf dintr-un text. Atenţia lor se concentrează pe informaţia aia şi ce scrie după nu mai reprezintă un foarte mare interes, de acolo culeg doar esenţialul, nu şi „floricelele”.
Nuuuu creeeed. Păi şi creierul nostru nu tot aşa face? Ce să mai înţelegem?
În cazul ăsta, cum ar arăta oare schimbul de mesaje între doi iubiţi cu simţ practic, să zicem? : el îi scrie despre răsărit, stropi fermecaţi de rouă de pe firele de iarbă firave ca trupul ei, despre adierea vântului care mângăie obrăjorii ei delicaţi şi buziţele-petale fine de trandafir sălbatic şi ea, ca să fie sigură că nu rămâne nemâncată, să înceapă răspunsul cu „să iei lapte şi pâine. Da, iubitul meu, braţele tale în care mă pierd….” Nu vi se pare că ceva nu dă bine în propoziţie? Dar, dacă e aşa cum umblă vorba, sigur că asta e singura metodă.

Ar fi simplu dacă nu ar fi complicat pentru că vin alţii care spun că bărbaţii, dacă au un text mai lung de citit, rămân fixaţi pe ultimul paragraf dacă acolo e ceva ce le stârneşte interesul mai mult decât restul textului. Asta în cazul textelor simple, să zicem. Adică ei sunt mai practici şi nu se împiedică de înflorituri. Dacă e ceva de clarificat, o fac în cel mult 4 cuvinte. Şi iar ne imaginăm un dialog, cu o ea care scrie şi scrie şi descrie peisaje, steluţe de gheaţă pe geamul la care îl aşteaptă, aurore şi curcubeu. Pe la final, îl întreabă ceva. El ştie că trebuie să raspundă şi o şi face că e băiat gigel. Doar că se risipeşte tot ce era „umplutură”. Adică, el dezbracă textul, cum ar veni. Aşa spun gurile rele. Şi, după ce fata se chinuie cu metafore şi rime şi tăt felu’ de alte artificii ca să îl facă să plutească, el răspunde „OK. Mici cu muştar”. Sigur, asta în cazul în care îi convine întrebarea 😀

Io nu îi cred. Sunt nişte răi şi suflete de gheaţă. 🙄
Daaaar! Nu pooot să taaac. M-am uitat la o emisiune care încearcă să explice prin mai multe exemple, cum funcţionează creierul nostru. Şi au făcut un experiment la care au fost invitate mai multe persoane, femei şi bărbaţi. Au fost anunţate că e vorba de un concurs şi chemate, pe rând, într-un spaţiu în care nu puteau vedea ce fac ceilalţi. Primeau o foaie pe care erau scrise mai multe instrucţiuni. La început erau anunţaţi că cel care termină primul, va fi desemnat câştigător. Cele mai multe cerinţe erau dintre cele mai penibile dar, competitivi din fire, bărbaţii se străduiau din răsputeri să facă faţă. În timp ce ei îşi puneau în cap tot felul de drăcii, se aruncau pe jos, îmbrăcau rochii, toate într-o mare viteză, doamnele citeau, se aşezau pe scaun şi aşteptau. De ce? Pentru că la ultima cerinţă scria : ignoră toate cerinţele şi stai pe scaun.
Din 5 bărbaţi toţi au luat pe rând cerinţele şi s-au prostit în fel şi chip. Din 5 femei, 4 au luat loc pe scaun după ce au citit tot ce scria înainte de a se apuca de… treabă. 😉

Doamnelor, îi credem pe oamenii ăia răi care au spus ce-au spus?
Ce spuneţi domnilor? Voi cum procedaţi?

Publicitate