Frumoasa zi de luni

E luni. Şi se anunţă zile cu ploi şi descărcări electrice. Şi vânt şi temperaturi scăzute. Aţi fost prinşi în trafic în drum spre serviciu şi colegii sunt toţi nervoşi sau adormiţi. Mai e mult până la concediu şi nu vă place cine a câştigat Eurovisionul. Ei şi ce? Nu se poate vorbi despre frumuseţe chiar şi în condiţiile asta? Eu cred că da. Sigur, frumuseţea e relativă, veţi spune. Şi că e prea complex să poată fi subiect de discuţie. Aşa e. Dar haideţi, totuşi, să facem un exerciţiu. Un tablou dintr-o expoziţie de artă e frumos aşa cum frumos este şi răsăritul prins într-o destinaţie exotică. Şi bijuteria pe care am văzut-o în vitrina  unui magazin de lux e frumoasă. Şi zâmbetul copilului din parc. Lista poate continua la nesfârşit. Şi totuşi, vă întreb :

pentru voi ce e frumuseţea? Aţi răspuns în gând? Ţineţi minte răspunsul. Acum să mergem mai departe pentru că vreau acum, aici, să găsim frumosul în imediata apropiere. Pentru că el există numai că suntem noi prea prinşi să îl vedem. Haideţi ca, măcar acum, la întrebarea „ce este frumuseţea?”, să nu ne gândim la definiţii complicate, să nu căutăm în memorie ceva ce am văzut şi considerăm că se pliază perfect pe această noţiune. De ce nu am spune „frumuseţea stă în picătura de ploaie care se prelinge acum pe geamul meu”? Vă rog acum să ridicaţi ochii din monitor, să vă uitaţi în jur şi să găsiţi ceva frumos. Orice. O imagine agăţată pe perete, o fotografie în ramă, priveliştea de la fereastră, pantofii colegei, bluzita voastră, zâmbetul celui de lângă voi. Aţi găsit? Acum zâmbiţi. Hai, nu e greu şi nu vă pun să strigaţi nimic, un zâmbet nu vă face de ruşine. Acum o să vă rog să închideţi ochii şi să ascultaţi. Aţi făcut asta? Nu aţi mai văzut acel „frumos” de lângă voi dar aţi auzit ceva? Poate o melodie, ploaia în geam, discuţia colegilor? Ce aţi găsit frumos cu ochii închişi? Pare mai greu, nu?

Vă rog acum să acordaţi două minute filmuleţului de mai jos

„Cred că frumusețea este experiență. Și când spun experiență mă gândesc la mirosul prăjiturilor proaspăt coapte, la senzația pe care briza caldă ți-o lasă pe piele, la senzația pe care o ai atunci când mergi desculț prin iarbă“, spune unul dintre nevăzători.

„Pentru mine, frumusețea înseamnă să îmi imaginez cum arată oceanul și cum arată cerul. Câteodată este copleșitor, pentru că atunci când ești orb viața ta e făcută doar din sentimente. Fiecare zi e un sentiment“, afirmă un altul.

„Pierderea vederii a fost o binecuvântare pentru mine. Nu-mi pasă ce naționalitate au oamenii, nu-mi pasă cât sunt de înalți sau de scunzi, de grași sau de slabi. O persoană este frumoasă dacă este sinceră cu ea însăși“, a mai adăugat o persoană nevăzătoare.

Ei, cum e? Nu-i aşa că suntem norocoşi şi că avem atât de mult frumos în jur? S-a schimbat răspunsul vostru? Ce e frumuseţea pentru voi, dragilor?
Să aveţi o săptămână în care să-i zâmbiţi frumosului!

P.S. Frumos tare ar fi şi dacă aţi da un vot pentru a putea trimite „Nimic”-ul câştigătorului. Mâine încheiem şi cu votul şi scăpaţi de rugăminţile mele 😀