Mi-a zis mie mama să nu râd de oameni năcăjiţi şi ştiam că nu-i bine şi dacă nu zicea ea. Şi sufleţelul meu mi-e martor că nu fac asta de obicei şi nu mă lasă inima să nu empatizez cu durerile lumii. Vreau şi eu să salvez balene, vreau şi eu să „fie pace, să fie pace, să fie pace, pace, pace, pace pe pământ”, vreau şi eu să opresc tăierea pădurilor, să stopez topirea gheţarilor, să ajut speciile pe cale de dispariţie.
Dar în ciuda tuturor acestor gânduri bune, mă mai apucă şi pe mine „dambiliciul” şi mă ia gura pe dinainte şi … o păţăsc. Anul trecut am sunat o prietenă de ziua ei. Paranteză : Nu ştiu cât de mult aţi reuşit să vedeţi voi potecuţa dincolo de sensibilitatea cu care scrie de multe ori aici dar aş vrea să ştiţi că eu sunt şi „tra la la” de cele multe ori. Adică atunci când mă trezesc cum trebuie şi planetele stau aliniate perfect şi bat pasul de defilare în ritmuri care-mi gâdilă duios urechea, apăi din hahaha şi hihihi eu nu ies. Ei, tipa de care vă spun e tot ca mine. Ne hlizim la telefon şi prin mesaje cât e ziulica de lungă şi uneori şi pe la miezul nopţii că ne place în surdină 😀
Revenind, vă spuneam că am sunat-o de ziua ei. Ea e cu 7 luni mai mare decât mine aşa că simte înaintea mea efectele schimbărilor „climatice” şi am tot bâzâit-o pe tema asta înainte de ziua cu pricina. Şi sun „ţăr, ţărrr”. Şi răspunde, că nu era după ea. Eu aveam volumul căştii pe mic dar nu ştiam asta, ştiam doar că o aud foarte încet şi, pe ideea struţului, am tras concluzia măreaţă că şi ea mă aude încet. Asociat cu un defect profesional mai vechi, îi cam ţipam fetei în urechi. La un moment dat m-a întrebat de ce ţip la ea. Ei, cum era să recunosc că sunt…. că nu…. că? Nu se putea aşa o gafă din partea mea. I-am zis „apăi, fată, am crezut că deja au început să-ţi slăbească simţurile şi să nu te simţi prost că nu mă auzi. Crezi că mi-e uşor să ţip? Dar ce nu fac eu pentru tine?”
Şi-am văzut eu
pe naiba cum e cu simţurile. Dar revin imediat după ce vă spun şi de şefu’ câte ceva. În fiecare an, de ziua mea eram la muncă. Până aproape de miezul nopţii. Aşa s-a nimerit câţiva ani la rând. Niciodată, dar absolut niciodată nu le-am dat dreptate celor care îmi spuneau că ” e naşpa să lucrezi de ziua ta”. Nuu, eu le explicam că e chiar frumos, te pupă colegii, auzi din 5 în 5 minute „atât de mulţi?” „dar nu se vede, nu-i arăţi”
, cum poţi sări lejer nişte etape din fişa postului că nu se supără nimeni, cum poţi închina un păhărel fără să se uite şeful urât că doar cu el închini.
Şi enumeram eu toate astea şi convingeam oamenii că da, domn’le, nu e aşa cum credeau ei şi parcă ar vrea şi ei să muncească de ziua lor. Asta până anul ăsta când, nu ştiu dacă de la vreme, de la ascendent, de la cafea, dar le-am dat tuturor dreptate şi am ajuns cu ei la o singură concluzie ” e naşpa să lucrezi de ziua ta”.
Şi am simţit aşa…. din senin, o uşoară durere de cap dar am crezut că-s emoţiile. Apoi am dat vina pe oboseală. Apoi pe un deochi fictiv. A apărut şi o durere în piept destul de urâtă dar nu aveam eu timp să o iau în seamă. M-am tratat acasă rapid cu ce am găsit şi direct la somnic. Ieri dimineaţă m-am trezit, am făcut inventarul, eram întreagă nu lipsea nimic, simţeam că mă ciupesc „deci e în regulă”, mi-am spus. Am deschis geamul să-mi intre soarele-n ochi şi am început să fac planuri pentru toată ziua. Era cu ieşit să râd la soare, cu stat la terasă, cumpărat creme pentru tort, etc. Planurile au ţinut până am terminat de băut cafeaua. Nu vă plictisesc cu detalii dar într-o jumătate de oră nu mai puteam ţine ochii deschişi şi mi-am petrecut toată ziua cu plapuma pe cap.
Am reuşit să-i deschid acum dar mi-e frică să tuşesc că mă descompun şi respir numai cu porţia şi la intervale fixe că altfel e nasol.
Promit solemn, las în scris şi mă semnez că nu mai râd niciodată de oameni mai „bătrâni” ca mine şi nu mai zic de şefu’ nimic. Dacă anul viitor nu lucrez de ziua mea, mă ofer voluntar şi vin la muncă. Fac orice numai să nu mai fie aşa. Oare merge? Fac şi nişte flotări, pup şi nişte mâini? 🙄
Astăzi e ziua internațională a câinilor? Dacă nu, ar trebui să fie, că oamenii au destule! 😉
ApreciazăApreciază
Hai să decretăm noi ziua asta a câinilor!
ApreciazăApreciază
Subscriu cu cel mai mare entuziasm!
ApreciazăApreciază
Intuiam eu că ai şi o latură mai tralala potecuţă dragă, şi eu am una 🙂 eh, la ocazii speciale poţi fi şi răuţă, zic eu!
ApreciazăApreciază
Nu sunt rea dar înfruntam evidenţele în cazul prietenei 😀 😀 😀
ApreciazăApreciază
😀
ApreciazăApreciază
Mie-mi place tare latura asta a ta mai „tra-la-la”. Sa nu eziti vreodata sa o dezvalui si altora, pentru ca ar fi pacat. La multi ani, sa fii sanatoasa si mereu cu zambetul pe buze! Ai grija de tine! Te imbratisez cu drag!
ApreciazăApreciază
Mulţumesc din suflet! Şi ţie tot ce e mai bun!
Încerc să dezvălui tot mai mult din ea…
ApreciazăApreciază
Hai ca ar fi plictisitor sa fim totii doar intr-un singur fel, e mai palpitant sa ne descopere altii (si sa ne descoperim si noi) laturi noi. La multi ani, sa fii sanatoasa si sa-ti fie bine, dupa cum iti doresti ! >:)< Si semnez si eu petitia pentru ziua cainilor, daca o initiaza cineva pe aici 🙂
ApreciazăApreciază
Mulţumesc tare mult! Să ne fie bine tuturor!
Cu Petru discutăm detalii că de la el a pornit 😀
ApreciazăApreciază
Citindu-te, nu doar azi, am zis: ,, Multumesc, Doamne, ca-mi scoti in cale oameni mai ,, tra la la,, ca mine, care stiu sa depaseasca momentele de descompunere mai repede si mai frumos decat mine,, 😀
Si uite asa, invat sa fiu pozitiva.
Multumesc, draga mea.
ApreciazăApreciază
Aşşşşaaaaa deeeci : spui aici să audă toţi că sunt mai trala la la ca tine, daaa? Bine, fie… Măcar am dovada scrisă şi când sar calul se ştie de ce 😀 Mă aperi, da? Eşti de partea mea…
ApreciazăApreciază
Pai doar de partea ta pot fi. Se spune ca cine se aseamana, se aduna. Cum as putea sa fiu de partea altcuiva.
Offff, offf … a spus cineva odata ceva genul: ,, ne-a traznit si ne-a adunat,, 😀
Stii bine ca berbecutii nu parasesc echipa de buna voie.
Si ma simt minunat in echipa ta 😉
ApreciazăApreciază
Avem echipă, avem valoare… 😀 😀
aşa dragă, e normal să fim de aceeaşi parte cu corniţele înainte pregătite de orice.
Şi eu mă bucur că sunt în aceeaşi echipă cu tine 😉
ApreciazăApreciază
Gata, ai reusit sa ma faci sa imi scot cornitele si sa ma pregatesti de atac. Amandoua stim ca cea mai buna forma de aparare este atacul.
,,Avem ecipa, avem valoare
Si jucatori ce lupta cu ardoare,, 😀
ApreciazăApreciază
La mulți ani, suflețel! 🙂
ApreciazăApreciază
Mulţumesc mult, mult, draga mea dragă! Pupici!
ApreciazăApreciază
Mai ai tort? 🙂
ApreciazăApreciază
Pentru tine oricând 😉
ApreciazăApreciază
Îmi plac năstrușniciile astea de emoticoane! 🙂
ApreciazăApreciază
La multi ani frumosi si luminosi! Dar mai ales sanatosi! Sa te faci repede bine ca e asa ciudat sa fii bolnav in pat primavara… si eu patesc asa de obicei. anul asta am scapat. m a palit mai devreme cand erau inca zapezi.
ApreciazăApreciază
Răceala asta e mai urâtă ca aia de iarnă. Brrrr…
Îţi mulţumesc tare mult, Vavaly! Sănătate multă şi ţie şi tot ce e mai bun!
ApreciazăApreciază
La multi ani cu sanatate!
ApreciazăApreciază
Mulţumesc mult!
ApreciazăApreciază
Deci, tu crezi ca sunt duuusa daca eu nu-mi serbez ziua niciodata ?! 👿 :))) Hai, la multi ani, sa fii fericita, si mai fericita ca nu esti singura care se descompune in batiste . :)))
ApreciazăApreciază
Nici eu nu serbez, July dar dacă sunt la muncă aşteaptă colegii ba o prăjitură, ba un suc, ba o măslină. Ce să le fac? Să le spun că nu le dau?
Şi tu? Hai sănătate, să ne treacă repede!
ApreciazăApreciază
Eu sunt in vacanta, scap usor . 😀
ApreciazăApreciază
Eiii, aşa da. Deci tu nu duceai nici bomboane la colegi, nu? Ce noroc au unii… tztztzt
ApreciazăApreciază
Cand eram colega de clasa, as fi vrut sa duc bobo si eu, dar dupa majorat, niciodata nu mi-am mai facut ziua . In schimb m-au serbat vrand-nevrand la 40, m-am trezit cu rude, prieteni, cu tort, fripturile gata de pus pe gratar, au navalit pe poarta, si nu am avut incotro fugi . Invatare de minte, de atunci, plec de acasa . :)))
ApreciazăApreciază
Cel mai sigur. 😉
Mama are o teorie bună : „de ziua mea să stau să coc, să mestec în oale şi să spăl pahare? dar nu trebuie să mă răsfăţ, ce să îmi ţin ziua?” Teoria ei e bună dar practica a omorât-o că e născută în 25 decembrie aşa că tot pe la oale o prindea şi spăla după colindători. Nu e problemă, am furat de la ea şi o duc foarte bine aşa 😀
ApreciazăApreciază
si eu o duc bine, mai ales ca primesc ( imi fac) cadourile dorite . :)))
ApreciazăApreciază
Absoluut! Bine, mai poţi bate nişte apropouri şi aici, facem chetă dacă vrei 😀
Prind şi eu curaj pentru anul viitor 😀 😀
ApreciazăApreciază
Nu, nu bat apropouri, sunt momentele cele mai placute cand ma duc si cumpar cadouri dooar pentru mine . 😆
ApreciazăApreciază
Înţeleg perfect 😉
ApreciazăApreciază
La mulţi ani, potecuţo ! Să fii sănătoasă (că şi acum eşti, în ciuda tusei care-ţi descompune corpul) şiiii…cât mai multe momente de „tralala” considerate „momente de rătăcire”. Niciun om nu cred că poate fi fericit fără astfel de momente, aşa că bucură-te că le ai 🙂
ApreciazăApreciază
Deci vreţi „tra la la „, da? Bineeee, voi aţi cerut… 😀
Mulţumesc mult! Şi ţie, toate cele bune!
ApreciazăApreciază
Ei, na poftim ! Da, asta am cerut. Să te vedem acum cât de departe poţi ajunge, na !
Meersi, să fiee 🙂
ApreciazăApreciază
Stai numa să scap de tuse, de febră, de greaţă, de… tot tacâmul unei viroze care se respectă şi intrăm în atmosferă 😉
ApreciazăApreciază
Aştept, nebunia mea nu se grăbeşte nicăieri. Însănătoşire rapidă !
ApreciazăApreciază
Așaa… nu te avânta la pupat de mâini, Potecuță! Zi-ți Ața a fost să fie anul ăsta, la anul va fi siiiigur mai bine!
Ia uite ce cor de La mulți ani! ai aici! Și-i cu tot dragul și cu toată căldura! Deeeci, te răcoresc cu-o fluturare de îmbrățișare și doi pupici simetrici? 🙂
ApreciazăApreciază
Pfiuuu… nu Ața, asta-i clar! E doar Așa… și nu roșesc, că nu vreau să-ți stric bunătate de zi cu-o sperietură de zâmbărici…
ApreciazăApreciază
Hehehe, la început m-am bucurat că vedeam şi eu mai bine dar acu’ vorba ta, mă sperie aştia cu feţele lor. Bursucel, aş accepta o îmbrăţişare de la tine dar zău că nu vreau mâine să te aud tuşind că e viroză din aia urâtă.
ApreciazăApreciază
Reziiiistă! Poate așa am și eu scuza ideală să mă fac iar una cu așternuturile! 😉
Sau poate nu?!? 😕
ApreciazăApreciază
Spune dacă vrei că rezolvăm. Hapciu să fac şi se ia. eu cum crezi că am luat-o? Din aer, Bursucel…
Dar nu mai bine stai la aşternut că ai tu chef? Trebuie motiv cu multe grade în termometru?
ApreciazăApreciază
Eh, nu prea funcționează Cheful fără Fundamentare reală, știu eu ce zic! Am ca precedent o tentativă eșuată lamentabil anul trecut, fix de 1 aprilie… 😳
ApreciazăApreciază
Aha. Atunci musai gasim solutie
ApreciazăApreciază
Să-ți numeri anii doar cu fericire în fața fiecăriua, iar la total să-ți dea mereu cu plus de bine și cu sănătate!
Și să numeri cât mai mulți de aici înainte!
ApreciazăApreciază
Mulţumesc, Mugur! Sănătate să avem şi le facem pe toate. Pe rând! Toate cele bune şi ţie!
ApreciazăApreciază
🙂
ApreciazăApreciază
Asta inseamna ca se lasa cu tort, sampanie si pupaturi? 🙂
Atunci la multi Aaaaani !!!!
ApreciazăApreciază
Mulţumeeeesc! Bem şi şampanie. Adică beţi că eu sunt cu pastile. Dar şi când mă fac bine… 😀 😀
ApreciazăApreciază
Noi suntem rebdatori, dar sa nu te intreci cu gluma auzi ? 😆
ApreciazăApreciază
La mulți ani, Potecuțo!! Mulți ani frumoși, sănătoși și norocoși! Niciodată altfel să fii decât așa: tra-la-laaaaaa, m-auzi? 🙂 Așa îți șade cel mai bine!
ApreciazăApreciază
Mulţumesc din suflet, draga mea! Să dea Dumnezeu să avem numai motive de veselie! E valabil şi pentru tine. Să îţi fie bine!
ApreciazăApreciază
Așa-i stă omului bine: cu laturi mai tralala. Și tare-i bine când se strâng mai mulți oameni din ăștia, că mare-i distracția.
ApreciazăApreciază
Da, în gaşcă e mai mişto 😉
ApreciazăApreciază
Multi ani traiasca! Sa fi sanatoasa si la punga groasa!
Ma gandeam eu ca esti si tra la la….si ca treaba cu aleile , potecile si alte carari d-astea e doar o parte….da’ mie-mi place pe orice drum , mai ales daca e batatorit putin… 😛
Sa ai o saptamana cat mai frumoasa!
ApreciazăApreciază
Mulţumesc, Ana! Să fie la toată lumea! Hai să trăim!
ApreciazăApreciază
LMA.
Si sanatate la maxim, caci bantuie o viroza dementa care mi-a atacat toata familia. Abia dupa 3 zile de suferinta da semne ca pleaca de la noi. Asa oaspete antipatic, mai rar.
ApreciazăApreciază
Mulţumesc mult şi vouă multă sănătate!
Încă o duc după mine, aştept să se plictisească să mă lase…
ApreciazăApreciază
Potecuta LA MULTI ANI, sa fii santoasa si iubita si fericita si de toate!!!:) eu tI-am simtit tralala-ul de mult timp, dar nu am zis nimic…:))te pup si sper sa lucrezi si la anul…si mie imi place la munca de ziua mea dar nu recunosc niciodata :))
ApreciazăApreciază
Mulţumesc din suflet, draga mea! Şi ţie toate cele bune!
ApreciazăApreciază