Am ştiut …. că acel răsărit s-a născut pentru a-mi alunga umbrele din privire şi mi-am deschis braţele pentru a-l cuprinde şi a-i simţi mireasma ca pe o sevă ce avea să-mi hrănească aşteptarea…
Am înţeles …. că a fost o clipă în care am putut să zbor fără să-mi pese de vântul care încerca să-mi frângă aripile. Ştiam că nu voi renunţa niciodată. Simţeam că îmi va fi căderea lină, pe un pat de flori de câmp.
Am sperat … că zâmbetul ce-mi însoţea paşii nu va înceta să-mi lumineze drumul spre mine. Îi găseam motive să rămână, îl ademeneam cu alinturi pictate pe pânze vechi şi îl înveleam în iluzii colorate.
Am crezut… că dansul acela … dansul stropilor de ploaie de la fereastra începutului de vis, mă va invita şi pe mine pe ringul poveştilor nespuse. Aş fi învăţat şi eu să râd şi să cânt într-o continuă plutire spre zări mai blânde.
Am visat … că sufletul pe care l-am aşezat în palme de dor, se va transforma în curcubeu şi va putea convinge că e pur şi poate alina…
Am citit printre rânduri căutând alte înţelesuri numai de mine ştiute, aş fi vrut să pot pătrunde dincolo de cuvinte să pot descifra semnificaţii ascunse.
A fost însă şi o clipă în care…
Am închis pleoapele peste simţiri şi am căutat speranţa ascunsă sub frunze de îndoieli.
Am tras zăvorul spre lume şi am plâns….
Exact aşa e atmosfera din sufletul meu azi, poate e şi din cauza vremii, poate că Bucureştiul mă oboseşte, poate că, poate că…
ApreciazăApreciază
E greu de gasit cauza, nu? 🙂
ApreciazăApreciază
Azi e randul meu. Asa ca voi trage zavorul, voi acoperi geamurile si imi voi varsa oful.
Oare ce are azi?
ApreciazăApreciază
E luni…
ApreciazăApreciază
Nu suna incurajator …
ApreciazăApreciază
Mai e puţin şi trece 😀
ApreciazăApreciază
Gata, a trecut. Am deschis usa si am pasit in lume. 🙂
ApreciazăApreciază
Ma iei cu tine?
ApreciazăApreciază
Chiar aveam nevoie de o prietena sa ma insoteasca 😉
Vom zbura, cu aripi de fluturi, pana la Luna, apoi la Soare… dar iti voi descrie drumul, mai exact, cand ma hotarasc sa postez ceea ce am simtit azi 🙂
ApreciazăApreciază
Frumoase șoapte ne-ai trimis
Cu gândurile tale împreună,
Și cu speranțele ce-ngână
Spre-al lumii paradis!
Alungă lacrima fierbinte,
Alungă dorul trecător,
Păstrează doar surâsul dătător
De dor de viață, de putere și de minte!
ApreciazăApreciază
Mulţumesc, Mugur! Păstrez surâsul, nu am motive să nu o fac. O zi cât mai frumoasă!
Încă o dată mulţumesc pentru versurile frumoase!
ApreciazăApreciază
Draga mea,
Spui la trecut: am ştiut, am crezut, am visat, am sperat… Lasă trecutul. Lasă plânsul. Nu ajută decât în poezie.
Îşi urez să visezi şi să speri şi să ţi se împlinească dorinţele.
Cu atenţionarea: ai grijă, maică, ce visezi că s-ar putea să se împlinească.
ApreciazăApreciază
Sigur că le las! Nu e după ele 😉
Hehehe, o să ţin cont, îmi „disciplinez” visele… Mulţumesc!
ApreciazăApreciază
Azi e marți, și nu cred că e vreun ceas rău ascuns pe undeva. Caută speranța pitită sub „frunze de îndoieli”. Sunt convins că o vei găsi! 🙂
ApreciazăApreciază
Am găsit-o deja 😉
Mulţumesc! O zi frumoasă numai cu ceasuri bune!
ApreciazăApreciază
….. vizioneaza videoclipul de mai jos:
si te vei simti altfel !!!
Aliosa.
ApreciazăApreciază
Frumoasă melodie, mulţumiri!
ApreciazăApreciază
Potecuță… 🙂 Uneori e bine să mai tragem și zăvorul ăla, să plângem în voie și-apoi să ieșim la soare să iscăm curcubeul, că altminteri nu ne-am mai putea numi ființe sensibile, nu? 🙂
ApreciazăApreciază
Perfect adevărat! Sensibiloasă sunt, nimic de zis. Aştept soarele… 😀
ApreciazăApreciază