Eu nici acum nu ştiu exact de unde a pornit chestia asta cu jurnalul aşa că pun link spre Bursucel că eu de la ea am aflat de el. Dacă cineva are ceva împotrivă să spună acum… or forever… da asta era din alt film parcă 😀
Afară … De unde scriu eu nu prea ştiu ce se petrece afară. Nu, încă nu m-am ascuns în buncăr dar nici departe nu sunt 😉
Mă gândesc … cam ce ar crede Rorschach dacă i-aş spune că într-una din petele de cerneală l-am văzut pe Batman? 🙄
Din locurile de unde învățăm … culegem piese din puzzle-ul vieţii
Sunt recunoscătoare pentru … ceea ce sunt.
Din bucătărie … aud cum fierbe apa pentru ceai dar stau să ajung la punct şi după aia merg să scot fierbătorul din priză. Poate până atunci face scurt şi se ia curentul. Încă nu a făcut. Nu mai amân momentul…
Cu ce sunt îmbrăcată … nimic care să stârnească interes…
Citesc … acasă (re)citesc O iubeam, aici citesc ce am scris până acum
Ceea ce aștept (sper) … să fie bine. Să ne fie bine!
Ce mai meșteresc … am stricat un pix, caut părticele care au zburat
Ascult … Terry Jacks – Seasons in the sun.
Unul dintre lucrurile mele preferate … sunt multe. Dar acum am căştile pe urechi, ascult melodia de mai sus şi cânt. Tare şi prost dar nu contează. Şi asta mă relaxează deci e de bine.
Unele planuri pentru sfârșitul săptămânii … muncă, muncă, muncă. Sau mă voi face că muncesc, ei se vor face că mă plătesc şi toată lumea e fericită 😀
Aici este o imagine pe care am gândit să o împărtășesc:
Eu am văzut doi pitici, Google-ule! 😆
ApreciazăApreciază
Oare eu mă simt bine? 🙄
ApreciazăApreciază
🙄 ne „simtem” bine, keep calm!
ApreciazăApreciază
😉
ApreciazăApreciază
L-am vazut si eu pe Batman acolo unde spui, asa ca orice ar fi, suntem doua.:) Dar nu esti de parere ca respectivele cartonase cu desene interpretabile au dat ideea ghicitului in cafea de mai tarziu ? Asta doar pana cand a aparut filtrul si a disparut zatul… uite acum mi-am dat seama cu ce aduce testul ala. Iar ghicitoarele in cafea inseamna ca erau niste mici psiholoage ?
ApreciazăApreciază
Mie aşa mi se pare dar „specialiştii” văd că pun asta la „în cel mai rău caz a fost asemănat cu ghicitoarele”. Aşa că nu îi supăr şi eu. Dar tot îmi menţin părerea. 😀
ApreciazăApreciază
Potecuță, dacă încă nu ai găsit arculețul pixului, caută-l și-m buzunarul bluzei tale (dacă are buzunar). Eu acolo l-am găsit ultima dată… asta întâmplător și după luuuuuuuuungi căutari. Lungi și disperate… 😳
ApreciazăApreciază
Hahaha, spune tot 😀
Al meu era aproape de priza in coltul opus. „un ultim gest sinucigas” o fi incercat saracul…
ApreciazăApreciază
Și-mi place Imaginea… parcă-i pusă special pentru mine! N-ai idee cât de drag îmi e puiuțul ăsta! 🙂
ApreciazăApreciază
O alta „dedicatie”? Bineee, e tot al tau! 😉
ApreciazăApreciază
Și-mi mai place că ai scris… eu am o stare faină, dar nu-mi vine a scrie azi… Meșteresc în reprize la un pulover asimetric. 😉
ApreciazăApreciază
Motive si scuze, ca peste tot încerci să scapi doar așa! Dar jurnalul tau trebuia să fie gata încă de ieri! M-ai lăsat cu ochii in soare, fără nici un pic de apărare, să mă chinui singurel să-mi scriu micul meu jurnal de om cuminte!
ApreciazăApreciază
Uooofff… toaaată lumea scrie?! 😯
ApreciazăApreciază
Se pune la timpul trecut. Au scris!
ApreciazăApreciază
Văzui că toată lumea scrise…
ApreciazăApreciază
Important e ca ti-e bine, restul nu conteaza. Ma bucur!!!
ApreciazăApreciază
E bine că ai auzit ceainicul chiar dacă aveai căștile la urechi! Ce înseamnă să ai un auz… distributiv! 🙂
ApreciazăApreciază
Tztztz, „carcotas”… 😀 noroc ca muscutita a zburat intre timp altfel o auzeam si pe aia 😀
ApreciazăApreciază
Pe mine m-a topit imaginea… 😀 Am si uitat ce vroiam sa carai pe aici…Sa ai weekend fain! Fara munca,daca se poate! 🙂
ApreciazăApreciază
Multumesc, Ana! Weekend frumos si tie. Nieee, nu ma las de munca, imi lipseste o „bratara” 😀
ApreciazăApreciază
😗
ApreciazăApreciază
Așa, Potecuță – noi știm să apreciem adevăratele valori ale vieții! Că de când viețuiesc pe astă lume mi-a fost dat să văd și specimene ciudate rău de tot!
Ăștia pasează bunătate de brățară și fac numai chestii complet aiurea în week-end: ba pleacă la grătar (ăsta e caz fericit, că se întorc repede pe calea cea bună), ba merg pe la spectacole pe-afară (de uită de podoabă cu săptâmâna!), ba și mai și – 👿 – se lasă duși de nas și se tooot duuuc în lume în vacanțe exotice…
Noroc cu noi, zău, că se ducea de râpă lumea asta! 😉
ApreciazăApreciază
Vrei să ştii la ce mă gândesc eu? Varză, cotoroaie de mărar, aspirator, blogul potecuţei, înjurătură netransmisibilă care conţine cuvântul „internet”, etc…
ApreciazăApreciază
prea multe gânduri pentru o zi de sâmbătă….
ApreciazăApreciază
Potecuta, draga mea, fila de jurnal de femeie simpla e ,,specialitatea,, mea. Recunosc, pe Bursucel nu am prea vizitat-o, dar tu nu poti scrie ca femeie simpla, Iar Mugur nu poate scrie ca un baiat cuminte. Ce-i cu voi oameni buni? Of, toamna aceasta primavarateca ne face sa o luam razna rau de tot 🙂
ApreciazăApreciază
Eiii, eu îţi mulţumesc mult dar lasă-mă să îmi fac puţin de cap. Da, toamna e de vină. Păi cum să fiu altfel când azi a fost o zi ca-n mai? 🙄 😀
ApreciazăApreciază
Toamna asta, cu vremea ei ciudata, ma afecteaza cumplit. Ma face sa nu mai stiu cine sunt 🙂
ApreciazăApreciază
😯 Mugur nu poate scrie ca un băiat cuminte?! 😯
Zi repede tot ce știi! 😆
Pfiuu, am uitat să pun formula magică! 😳 Te rog frumooos! 🙂
ApreciazăApreciază
Buna, Bursucel. Intre prieteni se pot uita formulele magice si vrajelile 😉
Cat despre Mugur, e Provocarea in persoana, e tipul cu minte si nu stiu de ce doreste sa se creada cuminte 🙂
Dar, il cunosti de mai multa vreme decat mine, si cred ca amandoua impartim parere buna despre prietenul Mugur. 😉
ApreciazăApreciază
Da, da… Eu cred că Mugur a uitat de spațiere când a editat titlul – cred că numele corect era Jurnalul unui băiat cu minte! 😉
ApreciazăApreciază
I-am spus si lui la prima scriitura in jurnalul cu pricina si a sarit ca ars. Asa ca, prieten fiind, a trebui sa il cred pe cuvant 😉
ApreciazăApreciază
He he… așa e Mugur! 😆
Stai să vezi ce pățim dacă dă cu ochii de rândurile astea! 🙄
ApreciazăApreciază
O sa imi pregatesc dopuri pentru urechi si pansamente pentru ochi
:))
Abia astept sa vad ce reactie are 😉
Sper sa fie in proza rimata, ca tare imi place cum o face 😉
ApreciazăApreciază
A trecut la proză rimată??? 😯 Bineee, mulțumesc că mi-ai zis! :*
ApreciazăApreciază
Sper sa ma ierte Mugur ca i-am tradat secretul 🙂
Iar Potecuta e o draguta ca ne lasa sa povestim pe la ea, sper sa nu o supere, dar eu ma bucur de abordare. Sper sa ne luam caf(t)elele impreuna de cat mai multe ori si in cat mai multe locuri, prieteni comuni avand destui 😉
ApreciazăApreciază
Nu se supără Potecuța, că-i tare faină fata asta! Muguuuur, ehe, o să ne ciufulească un picuț în versuri … așa trag nădejde, Doamne-ajută! ;))
Ne mai găsim noi, fii pe pace, că dacă am sărit gardul o dată într-o curte, mi-i ușor să o fac și a doua oară. 😉
ApreciazăApreciază
Sper sa nimeri in curte la mine. Pun gratarul, adun prietenii si fac chef pe versuri ciufulite de ,,Bun venit,, 🙂
ApreciazăApreciază
Bineee, nu aștept invitația de 2 ori! 😆
ApreciazăApreciază
Fetelor, dacă se supără Mugur eu am fugiiiit! 🙄
Hehehe, ce drag îmi e de voi! Data viitoare vă las şi ceva dulce, azi am fost tot pe fugă aici, mă iertaţi, da?
ApreciazăApreciază
Si noua ne e drag de tine si te asteptam sa ne aduci dulcele, poate asa o sa il imbunam pe Mugur dupa ce o sa vada primul meu dialog cu Bursucel 🙂
ApreciazăApreciază
Eu am zis că fug dacă e rost de „urecheală” 😀
ApreciazăApreciază
Da’ sti ca eu si cu Bursucel suntem in echipa la incasat urecheala de la Mugur, si daca suntem doua o impartim frateste sa nu ne supara din prima. Mugur are multe de citit si la tine si la Bursucel 🙂 deci urecheala e dubla, Bursucel e prima ca ea a inceput 🙂
ApreciazăApreciază
Eu vă ţin pumnii la împărţit 😀
ApreciazăApreciază
Mai bine ne dai o mana de ajutor decat sa ne ti pumnii 🙂
ApreciazăApreciază
Să mă ofer la urecheală? Da eu ce-am făcut??? 🙄 Din solidaritate, accept o dată. Dar nu mai mult 😛
ApreciazăApreciază
Potecuță, nu fugi! 😆
Eu zic așa – Stai pe poziții și zâmbește. Uite-așa: 🙂
ApreciazăApreciază
Batman, Batman peste tot! Si eu l-am vazut cand a fost chestia aia pe pagina de la Google, dar la mine nu e de mirare, a fost eroul meu preferat in copilarie, defapt inca este! 😀
ApreciazăApreciază
Măcar tu ai o scuză. Dar eu de ce l-am văzut? Eroul meu nu e, de aia îmi fac „probleme” 😀
ApreciazăApreciază
Pingback: Jurnalul unei zile oarecare (3) | Hipertensiv